marți

26 martie, 2024

14 septembrie, 2015

NordstreamEuropa încearcă de ani de zile să găsească soluţii pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti.

Prin urmare, înţelegerea privind extinderea Nord Stream, conductă ce leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pare contraproductivă, însă aceasta este explicată de două realităţi ce nu par să se schimbe prea curând.

În primul rând, în ciuda anunţurilor făcute de Gazprom legate de extiderea livrărilor de gaze către Asia, Europa va rămână o prioritate pentru monopolul rusesc de stat. În al doilea rând, în ciuda discuţiilor de la nivel european, politica energetică este, în ultimă instanţă, în mâinile companiilor, nu a statelor, notează Foreign Policy.


Companii de top din vestul Europei, printre care Shell, E.On, BASF sau Engie au ajuns la finele săptămânii trecute la un acord cu gigantul rus Gazprom pentru dublarea capacităţii conductei Nord Stream. O a doua conductă ar urma să fie operaţională începând cu 2019. Proiectul, în valoare de circa 10 miliarde de euro, ar permite Rusiei să ocolească Ucraina – un vecin tot mai incomod.

„Nord Stream confirmă faptul că Europa este centrul atenţiei Rusiei atunci când vine vorba de exporturile de gaze. Întregul pivot al estului, ideea că estul ar putea deveni o alternativă pentru Europa nu se mai susţine”, a comentat John Roberts, consultant în domeniul energiei.

Totodată, graba cu care companiile energetice din Europa au sărit să parafeze acordul cu Rusia dezvăluie o logică simplă, comercială şi nu are legătură cu ambiţiile de independenţă energetică a statelor din Uniunea Europeană, spune expertul.

„Trebuie să separăm companiile de guverne. Întregul efort european de difersificare a fost antrenat în special de guverne”, a arătat John Roberts.


Ideea de a extinde capacitatea conductei, la circa 55 de miliarde de metri cubi pe an, a apărut în 2011, fiind reluată an de an. Planul părea a fi abandonat în urma divergenţelor de natură diplomatică dintre Putin şi liderii europeni. „Nu există niciun plan de extidendere a conductei Nord Stream”, spunea în ianuarie un reprezentant al Gazprom. Lucrurile au avansat, însă, rapid, iar vineri a fost semnat pactul acţionarilor. Astfel, realizarea proiectului a fost atribuită companiei New European Pipeline AG, la care Gazprom va deține 51% din acțiuni, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall vor deține fiecare 10% în timp ce ENGIE un pachet de 9%.

Experţii privesc cu scepticism anunţul extinderii capacităţii conductei din Marea Baltică, având în vedere că Nord Stream nu este folosită la ora actuală la capacitatea sa maximă. Companiile care au semnat acordul spun că va fi nevoie de mai multe gaze ruseşti pe măsură ce rezervele europene vor începe să se epuizeze. Spre exemplu, resursele Norvegiei, un mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, ar urma să se epuizeze în perioada în care ar deveni operaţională nouă conductă Nord Stream.

Liderii europeni au criticat dur decizia de extidendere a Nord Stream. Preşedintele polonez Andrzej Duda a spus că ridică întrebări cu privire la unitatea europeană. Premierul slovac a catalogat conducta drept „o trădare”, iar premierul ucrainean a descris-o drept „un proiect anti-european şi împotriva Ucrainei”. Comisia Europeană a reacţionat luni. Într-o declaraţie oficială se arată că Uniunea susţine importurile de gaze prin Ucraina, dar şi că proiectul va fi analizat astfel încât să fie asigurată respectarea legislaţiei europene.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: