Fostul comandant al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, audiat la Belgrad. Mladici a apărut în faţa unui tribunal din Serbia, după ce a fost arestat, la finalul a 16 ani de căutări. Autorităţile vor să-l extrădeze către Tribunalul pentru Crime de Război de la Haga. El este acuzat de genocid, pentru uciderea a 7.500 de musulmani bosniaci, la Srebreniţa, în 1995. Audierea a fost întreruptă pentru o examinare medicală, au anunţat avocaţii lui Mladici, iar surse din rândul magistraţilor cred că acuzatul va face apel. Întregul proces ar trebui să dureze doar o săptămână. După arestarea fostului preşedinte Radovan Karadjici, în 2008, generalul Mladici a devenit cel mai proeminent suspect de crime de război încă liber. Serbia s-a aflat sub o presiune internaţională extrem de puternică în privinţa arestării lui şi a deferiririi către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga. Posturile de televiziune sârbe au difuzat, joi, imagini cu fostul general, purtând o şapcă de baseball pe cap şi intrând liniştit în tribunalul din Belgrad. Deşi judecătorul a dorit să-l interogheze pe Mladici, acesta era într-o stare fizică şi psihică extrem de proastă şi nu a putut comunica, au relatat avocaţii apărării. (BBC News)
Serbia şi România nu participă la summitul liderilor din centrul şi estul Europei. Preşedinţii celor două state refuză să se aşeze la aceeaşi masă cu liderul kosovar, Atifete Jahjaga, al cărui stat nu l-au recunoscut. În ciuda succesului autorităţilor din Serbia legat de arestarea criminalului de război Ratko Mladici, preşedintele sârb Boris Tadici nu va profita de acest moment pentru a întări legăturile cu SUA, al căror preşedinte se află la Varşovia. Tadici a anunţat că-şi menţine decizia de a boicota reuniunea ţărilor din centrul şi estul Europei. Serbia, România şi Slovacia nu recunosc independenţa fostei provinciii sârbeşti Kosovo, obţinută în 2008, şi recunoscută de alte 75 de state din lume. Nici Traian Băsescu nu va pleca la Varşovia, din acelaşi motiv. Summitul va începe dimineaţa şi se va termina cu un dineu în cinstea oaspetelui de onoare, Barack Obama. Acesta urmează să susţină un discurs privind angajamentul Statelor Unite în regiune. Preşedinţii Germaniei, Italiei, Cehiei, Austriei, Ucrainei şi Croaţiei se află printre cei 21 de şefi de stat şi de guvern care vor lua parte la reuniune. Polonia va prelua preşedinţia UE la 1 iulie. (The New York Times)
Saltul disperării, un protest extrem din România. Ziariştii de la “Der Spiegel” rememorează gestul lui Adrian Sobaru, de acum 5 luni, când angajatul TVR s-a aruncat în gol de la balconul Camerei Deputaţilor, şi încearcă să găsească semnificaţia acestuia, într-o analiză a situaţiei economice şi politice din ţară. Protestul lui Sobaru faţă de măsurile de austeritate luate de guvernul de la Bucureşti l-au transformat într-un erou, pentru unii, şi a dat naştere unei dezbateri legate de viitorul României. Jurnaliştii germani povestesc despre familia lui Adrian Sobaru (42 de ani), despre slujba lui de dinainte şi de după 1989, despre băieţelul lui cu probleme şi despre greutăţile financiare. Diverşi politicieni, de la putere şi din opoziţie, inclusiv ministrul de finanţe Gheorghe Ialomiţianu, dar şi omul de afaceri Ion Ţiriac şi sindicalistul Marius Petcu, au fost întrebaţi despre ce s-a întâmplat în 23 decembrie 2010, în încercarea de a găsi un răspuns la întrebarea “a fost un act de revoltă, un gest simbolic care să rămână în memoria colectivă, sau un protest pentru a forţa schimbarea politică?”. (Der Spiegel)
Sarkozy îi cere lui Gaddafi să renunţe la putere, pentru că “va avea diverse opţiuni”. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy le-a spus juraliştilor că Gaddafi nu trebuie neapărat exilat, el trebuie, însă, să părăsească puterea şi “cu cât o face mai curând, cu atât mai multe şanse va avea mai departe”. Sarkozy este gazda unei reuniuni a liderilor grupului G8, în staţiunea din nordul Franţei, Deauville. Propunerea unui nou şef al FMI, problemele economice, revoltele din lumea arabă, viitorul centraleleor nucleare şi reglementarea internetuuli sunt cele mai importante subiecte de pe ordinea de zi. La summit participă lideri din SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Canada. Mii de poliţişti se află pe străzi, în cadrul unei operaţiuni de securitate de amploare, fiind înfiinţate numeroase puncte de control pe toate drumurile ce duc spre Deauville. (BBC News)
Protestatarii spanioli nu părăsesc piaţa centrală din Madrid, unde se află de două săptămâni. Partidul Socialist spaniol, aflat la putere, a pierdut, la 10 procente diferenţă, faţă de Partidul Poporului, alegerile locale şi regionale, în 22 mai. Acestea au fost cele mai slabe rezultate ale partidului înregistrate vreodată. Unii au găsit o explicaţie a acestui eşec în demonstraţiile de protest din Madrid şi alte zeci de oraşe din Spania. Nu neapărat protestatarii (care sunt un amestec de anarhişti, anticapitalişti şi pragmatici deranjaţi de corupţia din ţară) au schimbat preferinţele electoratului. Ci faptul că aceştia şi alţii asemenea lor ar fi votat cu partidul de stânga. De data aceasta, însă, socialiştii au pierdut circa 1,5 milioane de voturi, adică o cincime din electoratul propriu stabil. Liderul PP, Mariano Rajoy, şi-a concentrat campania electorală pe problemele economice şi creşterea şomajului, două subiecte importante acum în Spania şi totuşi popularii n-au obţinut decât 560.000 de voturi, iar comuniştii doar 201.000 de voturi. Diferenţa a însemnat o dezamăgire produsă de stânga şi neapărat o simpatie pentru dreapta. Alegerile generale vor fi organizate în luna martie a anului viitor şi ar putea aduce alte surprize. (The Economist)
Pericol de război civil în Yemen. Ciocnirile dintre gărzile republicane ale lui Saleh şi cele ale tribului Hashid sunt cele mai sângeroase, din luna ianuarie până acum, de când au început protestele antiguvernamentale din Yemen. Au apărut temeri legate de posibilitatea declanşării unui război civil în toată regula. După un aparent calm, miercuri noaptea, luptele s-au intensificat, joi, cele două tabere fiind acum separate doar de câteva blocuri rezidenţiale. S–au tras focuri şi rachete antiaeriene de ambele părţi, în încercarea de a prelua controlul asupra clădirilor guvernamentale şi a aeroportului. Luptele violente s-au apropiat de centrul oraşului. O puternică explozie s-a produs după prânz, zguduind ferestrele clădirilor din capitală, după ce un obuz rătăcit a lovit un depozit de muniţie. Un oficial al Ministerului Apărării a declarat că cel puţin 28 de oameni, majoritatea civili, au fost ucişi. Câteva ore mai târziu, Suhail TV, singurul post de televiziune de opoziţie a fost suspendat, iar sediul acestuia a fost bombardat. Peste 40 de persoane au murit, joi, în San’a. (The Guardian)
