Asociaţia Forumul Judecătorilor din România cere parlamentului să abroge toate modificările aduse în ultimii doi ani legilor justiției și codurilor penale, schimbări ce au ajutat infractorii și ”au ignorat drepturile victimelor infracţiunilor, şi în general drepturile cetăţenilor de a beneficia de protecție din partea autorităţilor statului”.
Comunicatul integral:
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România reaminteşte faptul că în ultimii ani a criticat constant modificările aduse legilor justiţiei şi codurilor penale arătând că, prin preocuparea exclusivă pe care au arătat-o faţă de persoanele cercetate şi respectiv condamnate penal, au ignorat drepturile victimelor infracţiunilor, şi în general drepturile cetăţenilor de a beneficia de protecție din partea autorităţilor statului.
Prin aceste modificări legislative posibilitatea organelor de urmărire penală de a desfăşura anchete eficiente prin administrarea rapidă a probelor a fost considerabil afectată, iar magistraţii au fost expuşi unor anchete penale şi disciplinare derulate de Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, şi respectiv de Inspecţia Judiciară.
La aceste modificări legislative s-a adăugat reglementarea recursului compensatoriu, care a permis eliberarea imediată a mii de deţinuţi condamnaţi pentru fapte de corupţie, dar şi pentru infracţiuni de violenţă.
Am atras atenţia şi asupra lipsei de reacţie a legiuitorului, care, după ce Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 51/2016, a exclus Serviciul Român de Informaţii, care este singurul organism care deţine mijloace tehnice apte să intercepteze şi să localizeze rapid comunicaţiile telefonice, de la colaborarea cu organele de urmărire penală, nu a pus la dispoziţia acestora mijloace tehnice suficiente pentru a realiza anchete rapide şi eficiente.
În fine, am atras atenţia şi asupra subfinanţării grave a sistemului judiciar, care are drept efect, între altele, privarea organelor de urmărire penală de fondurile necesare întocmirii expertizelor tehnice, esenţiale atât în anchetarea cazurilor de corupţie, cât şi a celor privind infracţiunile de violenţă.
Toate aceste reglementări sau omisiuni de reglementare, ce au fost adoptate sub pretextul corectării unor închipuite abuzuri în justiţie create de „statul paralel”, de „binom” sau de „protocoale”, au avut ca efect favorizarea unor persoane condamnate pentru fapte corupţie şi au slăbit în acelaşi timp fundamentele statului de drept prin lăsarea organelor de urmărire penală fără instrumentele tehnice şi legislative esenţiale în activitatea lor, punând astfel în pericol a viaţa şi siguranţa tuturor cetăţenilor români.
Aceste critici le-am exprimat prin comunicatele adresate opiniei publice, prin protestele pe care le-am organizat pe treptele instanţelor, şi prin memoriile semnate de mii de magistraţi.
Îngrijorările noastre au fost confirmate de rapoartele întocmite de organismele europene, mai precis de Comisa de la Veneţia şi de GRECO.
Din păcate legiuitorul a ignorat toate aceste avertismente, iar magistraţii care le-au promovat au fost ridiculizaţi, reproşându-li-se că nu pot indica nicio dispoziţie legală care ar afecta independenţa justiţiei sau statul de drept.
Iar după tragedia de la Caracal vedem că unii factori de influenţare a opiniei publice emit simple judecăţi de valoare („statul paralel şi fostul procuror general DNA au distrus justiţia”, sau „magistratul X a semnat memorii de protest”), ce nu pot justifica in niciun fel efectele grave ale deficienţelor sistemice provocate de cadrul legislativ modificat în ultimii ani.
În aceste condiţii solicităm parlamentului să abroge fără întârziere toate modificările legislative pe care le-a adus în ultimii doi ani legilor justiţiei şi codurilor penale, de natură să afecteze independenţa justiţiei şi combaterea infracţionalităţii, iar guvernului să asigure organelor de urmărire penală finanţarea necesară şi mijloacele tehnice fără de care descoperirea şi anchetarea faptelor grave de violenţă sau de corupţie nu sunt posibile.
Aceste măsuri ar putea asigura eficienţa reală a activităţii organelor de urmărire penală, iar nu organizarea unui referendum costisitor, inutil, în condiţiile în care majorarea pedepselor pentru infracţiunile grave de violenţă nu se poate realiza decât printr-o lege, pe care parlamentul o poate adopta în orice moment, şi inapt să sprijine în mod real activitatea de investigare a faptelor penale grave.
Urmărește-ne pe Google News
