ISAF- forţa combatantă a NATO- a coborât duminică steagul la cartierul general din Kabul, după 13 ani de război în Afganistan, într-o ceremonie care marchează retragerea definitivă dintr-o ţară devastată în continuare de o insurecţie violentă, relatează AFP.
De la 1 ianuarie 2015, misiunea “Susţinere Hotărâtă”, vizând ajutorarea şi formarea armatei afgane, va prelua ştafeta, cu 12.500 de oameni, de la misiunea de luptă a ISAF, care a pierdut 3.485 de militari din 2001 încoace. La misiunile care încep anul viitor România participă cu un contingent de peste 400 de instructori. Statele Unite vor continua să furnizeze o susţinere aeriană afganilor şi ar putea să intervină în mod direct în cazul unei avansări rapide a talibanilor. SUA vor păstra în Afganistan o “forţă reziduală” destinată protecţiei ambasadei americane din Kabul.
Talibanii vorbesc de eşecul NATO
Drapelul ISAF a fost coborât duminică, la Kabul, dar talibanii, remarcă AFP, nu depun armele. “Cei 13 ani de misiune americană şi NATO au fost un eşec absolut în Afganistan. Ceremonia de astăzi (duminică) este eşecul lor”, a declarat pentru AFP Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvânt al insurgenţilor.
El a repetat condiţiile impuse de către talibani în vederea oricăror negocieri de pace: “Nu vom participa la negocieri de pace în prezenţa trupelor NATO în Afganistan.”
Forţele de securitate afgane, din care fac parte 350.000 de oameni, vor asigura singure, începând cu 1 ianuarie, securitatea ţării împotriva talibanilor, care au condus ţara în perioada 1996-2001.
ISAF a fost alcătuită din 130.000 de militari provenind din aproximativ 50 de ţări în 2011, perioada de vârf a angajării NATO în această ţară.
Cel mai lung război american
Ceremonia organizată la cartierul general din Kabul a fost condusă de către generalul american John Campbell, comandantul ISAF. NATO a comunicat detalii despre această ceremonie abia în ultimul moment, duminică, din cauza ameninţării atentatelor sau atacurilor armate ale talibanilor, care au vizat capitala afgană în mai multe rânduri în ultimii ani.
“În câteva zile, misiunea noastră de luptă în Afganistan se va încheia”, a declarat preşedintele Barack Obama în discursul pe care l-a susţinut de Crăciun. “Cel mai lung război pe care l-am purtat se va încheia în mod responsabil”, a adăugat preşedintele Statelor Unite.
Însă violenţele recente, mai ales la Kabul, au subliniat imposibilitatea ca forţa internaţională să pună capăt insurecţiei talibanilor. Potrivit ONU, numărul victimele civile a crescut cu 19% în 2014, la sfârşitul lui noiembrie înregistrându-se 3.188 de morţi.
Poliţia şi armata afgane au suferit pierderi grele, de peste 4.600 de morţi, în cursul primelor zece luni din 2014, pierderi mai mari decât au suferit împreună ţările contributoare NATO din 2001.
Din 2001, ajutoare în valoare de miliarde de dolari au fost cheltuite de către comunitatea internaţională în Afganistan, dar cu o eficienţă relativă, având în vedere corupţia endemică din ţară.
O situaţie politică complicată
În 2014, alegerile prezidenţiale – care ar fi urmat să prezinte o ţară reconciliată, cu o tranziţie democratică fără fisură – au fost marcate de acuzaţii de fraudă şi o confruntare periculoasă între cei doi candidaţi din turul doi şi susţinătorii lor.
Ashraf Ghani a obţinut până la urmă victoria împotriva rivalului său Abdullah Abdullah, dar cei doi, care urmau să formeze un guvern de uniune naţională, nu au ajuns încă la un acord prin care să numească noi miniştri, la trei luni de la învestirea preşedintelui.
La rândul lor, talibanii speră să profite de acest vid politic pentru a rămâne pe o poziţie de forţă, în cazul unor eventuale negocieri cu noul Guvern.
Fostul preşedinte Hamid Karzai (2001-2014) a deschis negocieri preliminare cu talibanii, dar acestea au eşuat anul trecut.
