Creșterea economică înregistrată pe anul 2012 s-a datorat creșterii semnificative a volumului de activitate pe segmentul de servicii și majorării impozitelor. Potrivit datelor INS, performanțele din agricultură și industrie au influențat negativ creșterea PIB ( influențe de -1,4% pe total PIB și respectiv -0,6%) în timp ce construcțiile au avut un efect neutru.
În prima jumătate a anului, agricultura nu a afectat evoluția PIB, influența negativă fiind puternic concentrată în trimestrul al treilea și, la un nivel diminuat, în ultimul sfert al anului. Prin contrast, sectorul serviciilor a înregistrat un avans considerabil în adoua jumătate a anului, reușind să atenueze reculul din trimestrul al treilea și să readucă PIB-ul în teritoriul pozitiv pe final de an.
Sectorul construcțiilor a încercat un demaraj la mijlocul anului dar a nu a reușit decât să acopere ceea ce a pierdut la început și pe finalul lui 2012. Impozitele nete ( impozitele percepute – subvențiile acordate de stat) au susținut rezultatul de creștere economică atât pe întregul an cât și pe fiecare trimestru ( cu excepția ultimelor trei luni, când și-a spus cuvântul perioada eelectorală). De altfel, fără o creștere a impozitării, nici nu am fi consemnat creștere economică pe 2012.
În acest tablou, cea mai îngrijorătoare evoluție a avut-o industria, care dă tonul în întreaga economie și contează la nivelul progresului înregistrat de productivitatea muncii. Rezultatele au fost sensibil mai slabe decât în 2011, cu excepția tentativei de relansare din trimestrul al doilea, când a fost aproape de rezultatul din anul anterior.
Singura scuză este racordarea la contextul european, rezultatul nostru de creștere fiind totuși peste media de -0,3% consemnată la nivelul UE 27. Potrivit Eurostat, doar șapte state au avut creșteri economice mai mari de 1% (Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Polonia, Suedia și Malta), în timp ce opt state au înregistrat scăderi de peste 1% ale PIB (Grecia – cu un minus de 6,4%, Portugalia, Cipru, Slovenia, Italia, Ungaria, Spania și Cehia).
Din păcate, în rândul acestora din urmă s-a numărat și al doilea partener comercial al României ( Italia, cu -2,2%), ceea ce nu a permis creștere exporturilor, dată fiind evoluția modestă a Germaniei (+0,7%) și stagnarea Franței (0%), celelalte două superputeri ale UE din triumviratul ce ne asigură aproape jumătate din comerțul exterior.
Pe partea de cheltuieli, cea mai importantă contribuție la creșterea PIB a avut-o formarea brută de capital fix. Aceasta a avut ritmuri bune de creștere pe primele trei trimestre dar a trecut în teritoriul negativ în ultima parte a a anului, pentru tentativa aproape reușită de încadrare în deficitul fiscal convenit cu FMI. Creșterea consumului populației a fost modestă dar peste ritmul de creștere a PIB.
Contribuția categoriilor de cheltuieli la evoluția PIB în 2012 (% față de aceeași perioadă a anului precedent)
Contribuțiile negative la formarea PIB au revenit în properții aproape egale variației stocurilor (-0,8%) și exportului net (-0,7%). În primul caz, s-a vădit faptul că 2011 a venit cu o creștere nesustenabilă, fie ea și la nivelul ajustat de 2,2%. Fapt ce a dus la o producție supradimensionată față de consum și parțial realizată pe stoc, stoc ce a fost consumat de-abia în 2012.
În pofida diminuării deficitului comercial, și exportul net a avut o influență nefavorabilă pe PIB, ceea ce reflectă capacitatea insuficientă a economiei de a se plia pe cererea internă în conduițiile unui deficit de cerere la export. Practic, avem nevoie de creșterea gradului de acoperire al importurilor cu exporturi peste pargul 90%, la un nivel similar cu al Poloniei.
Semn bun, ambele componente au revenit pe plus în ultimul trimestru al anului, ceea ce a atenuat efectul negativ și a permis îmbunătățirea rezultatului de creștere economică, contrabalnsând în bună parte formarea mai redusă de capital fix. Rămâne ca această tendință pozitivă să fie consolidată în 2013, pentru a putea transpune în rezultat economic stimularea cererii interne.
