duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 septembrie, 2012

În spatele avansului economic de 1,2% anunțat recent pentru trimestrul al doilea din 2012 față de aceeași perioadă a anului trecut se regăsesc și o serie de indicatori de natură să îngrijoreze.
Agricultura se afla deja în pierdere evidentă de viteză chiar înainte de manifestarea efectelor secetei, iar indicii de prețuri pe segmentele de agricultură, industrie, construcții și impozite nete pe produs au avansat considerabil.

Comparațiile pe coloanele tabelului de mai jos indică nu doar mărimea realizărilor pe sectoare de activitate, dar și sensul în care evoluează aceste sectoare, precum și riscul de a relua o creștere robustă cu reinflamarea presiunilor inflaționiste.
De exemplu, un rezultat mai mic în volum pe trimestrul doi față de semestrul unu arată o scădere de activitate, iar un preț mai mare pe trim. 2 comparativ cu sem.1 indică o presiune sporită pe partea de inflație.

Agricultura era deja în scădere destul de semnificativă pe trimestrul al doilea, pe fondul unor majorări de prețuri de aproape opt procente și în ușoară creștere. Iar asta în condițiile în care seceta și afectarea producției vegetale, deja estimată oficial de Eurostat a fi la nivelul de 38% din rezultatul de anul trecut încă nu au fost contabilizate.


Industria se zbate să avanseze și a reușit o mică desprindere, la doar jumătate de procent de stagnare, dar o face pe fondul unor prețuri ce au crescut semnificativ peste inflația consemnată în coșul de consum și în urcare ( 5,7% pe trimestrul doi față de o medie de 5,6% pe semestrul al doilea). De altfel ea dă și trendul general din economie, deși nu reprezintă decât circa 30% din PIB.

Construcțiile și activitățile de servicii din privat au avansat cel mai mult, dar această creștere s-a făcut pe fondul unor prețuri tot mai mari, semnificativ peste media generală. Comunicațiile au avut un comportament similar dar pe un palier situat sub media generală. În acest timp, tranzacțiile imobiliare au avansat ușor, cu recuperarea parțială a scăderilor de prețuri din trimestrul unu în trimestrul doi.

Comerțul și intermedierile financiare au marcat un nivel în ușoară creștere, dar situat în volum sub nivelul de anul trecut. Indicii lor de prețuri au scăzut față de începutul anului, mai puțin la comerț dar destul de pronunțat pe partea de intermediere financiară. Cert este că aceste două sectoare au avut o influență exact opusă față de cele direct productive, de scădere a PIB pe partea de volum și de creștere relativă a acestuia pe partea de prețuri.

Serviciile prestate de stat ( administrație publică și apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate, protecție socială) au mai recuperat din pierderea față de anul trecut pe partea de volum la o majorare de preț rezonabilă și aproape de indicele prețurilor de consum. Dar asta înainte de majorările salariale ce se vor vedea concret în expresia PIB de-abia în a doua parte a anului și vor acționa în sensul diminuării valorii acestuia în termeni reali.

Veste bună, veste proastă


Una peste alta, vestea bună este că valoarea adăugată brută s-a desprins de nivelul de 100% din realizările anului trecut de-abia în trimestrul al doilea și a trecut mijlocul anului cu o zecime de procent peste nivelul din 2011.

Vestea proastă este că în semestrul unu partea cea mai însemnată din rezultatul de creștere economică a fost dată de majorarea impozitelor și nu de valoarea adăugată brută.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Astfel, în sumă absolută, valoarea adăugată brută (VAB) a contribuit cu circa 86% la formarea PIB, în timp ce impozitele nete au venit cu ceva mai puțin de 14%. Cu toate acestea, din 0,8% creștere, doar 0,1% au venit de la VAB și 0,7% de la impozite. Ce-i drept, situația s-a îmbunătățit în trimestrul doi, când din 1,2% creștere, 0,7% au venit de la VAB și doar 0,5% de la impozite.

O analiză a punctelor tari și punctelor slabe din formarea PIB și concentrarea eforturilor pentru remedierea deficiențelor acolo unde acestea deja se conturează ar fi utilă. Cel puțin pentru a nu a afecta în sezonul alegerilor singurul atu pe care îl mai avem realmente în mână față de investitorii străini și instituțiile internaționale: stabilitatea mecroeconomică.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: