La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Formarea PIB-ului și creșterea economică din 2012: Cât e din inflație, cât e din producție și volum?

de Marin Pana 9.9.2012

În spatele avansului economic de 1,2% anunțat recent pentru trimestrul al doilea din 2012 față de aceeași perioadă a anului trecut se regăsesc și o serie de indicatori de natură să îngrijoreze.
Agricultura se afla deja în pierdere evidentă de viteză chiar înainte de manifestarea efectelor secetei, iar indicii de prețuri pe segmentele de agricultură, industrie, construcții și impozite nete pe produs au avansat considerabil.

Comparațiile pe coloanele tabelului de mai jos indică nu doar mărimea realizărilor pe sectoare de activitate, dar și sensul în care evoluează aceste sectoare, precum și riscul de a relua o creștere robustă cu reinflamarea presiunilor inflaționiste.
De exemplu, un rezultat mai mic în volum pe trimestrul doi față de semestrul unu arată o scădere de activitate, iar un preț mai mare pe trim. 2 comparativ cu sem.1 indică o presiune sporită pe partea de inflație.

Agricultura era deja în scădere destul de semnificativă pe trimestrul al doilea, pe fondul unor majorări de prețuri de aproape opt procente și în ușoară creștere. Iar asta în condițiile în care seceta și afectarea producției vegetale, deja estimată oficial de Eurostat a fi la nivelul de 38% din rezultatul de anul trecut încă nu au fost contabilizate.

Industria se zbate să avanseze și a reușit o mică desprindere, la doar jumătate de procent de stagnare, dar o face pe fondul unor prețuri ce au crescut semnificativ peste inflația consemnată în coșul de consum și în urcare ( 5,7% pe trimestrul doi față de o medie de 5,6% pe semestrul al doilea). De altfel ea dă și trendul general din economie, deși nu reprezintă decât circa 30% din PIB.

Construcțiile și activitățile de servicii din privat au avansat cel mai mult, dar această creștere s-a făcut pe fondul unor prețuri tot mai mari, semnificativ peste media generală. Comunicațiile au avut un comportament similar dar pe un palier situat sub media generală. În acest timp, tranzacțiile imobiliare au avansat ușor, cu recuperarea parțială a scăderilor de prețuri din trimestrul unu în trimestrul doi.

Comerțul și intermedierile financiare au marcat un nivel în ușoară creștere, dar situat în volum sub nivelul de anul trecut. Indicii lor de prețuri au scăzut față de începutul anului, mai puțin la comerț dar destul de pronunțat pe partea de intermediere financiară. Cert este că aceste două sectoare au avut o influență exact opusă față de cele direct productive, de scădere a PIB pe partea de volum și de creștere relativă a acestuia pe partea de prețuri.

Serviciile prestate de stat ( administrație publică și apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate, protecție socială) au mai recuperat din pierderea față de anul trecut pe partea de volum la o majorare de preț rezonabilă și aproape de indicele prețurilor de consum. Dar asta înainte de majorările salariale ce se vor vedea concret în expresia PIB de-abia în a doua parte a anului și vor acționa în sensul diminuării valorii acestuia în termeni reali.

Veste bună, veste proastă

Una peste alta, vestea bună este că valoarea adăugată brută s-a desprins de nivelul de 100% din realizările anului trecut de-abia în trimestrul al doilea și a trecut mijlocul anului cu o zecime de procent peste nivelul din 2011.

Vestea proastă este că în semestrul unu partea cea mai însemnată din rezultatul de creștere economică a fost dată de majorarea impozitelor și nu de valoarea adăugată brută.

Astfel, în sumă absolută, valoarea adăugată brută (VAB) a contribuit cu circa 86% la formarea PIB, în timp ce impozitele nete au venit cu ceva mai puțin de 14%. Cu toate acestea, din 0,8% creștere, doar 0,1% au venit de la VAB și 0,7% de la impozite. Ce-i drept, situația s-a îmbunătățit în trimestrul doi, când din 1,2% creștere, 0,7% au venit de la VAB și doar 0,5% de la impozite.

O analiză a punctelor tari și punctelor slabe din formarea PIB și concentrarea eforturilor pentru remedierea deficiențelor acolo unde acestea deja se conturează ar fi utilă. Cel puțin pentru a nu a afecta în sezonul alegerilor singurul atu pe care îl mai avem realmente în mână față de investitorii străini și instituțiile internaționale: stabilitatea mecroeconomică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->