Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Formarea PIB-ului și creșterea economică din 2012: Cât e din inflație, cât e din producție și volum?

de Marin Pana 9.9.2012

În spatele avansului economic de 1,2% anunțat recent pentru trimestrul al doilea din 2012 față de aceeași perioadă a anului trecut se regăsesc și o serie de indicatori de natură să îngrijoreze.
Agricultura se afla deja în pierdere evidentă de viteză chiar înainte de manifestarea efectelor secetei, iar indicii de prețuri pe segmentele de agricultură, industrie, construcții și impozite nete pe produs au avansat considerabil.

Comparațiile pe coloanele tabelului de mai jos indică nu doar mărimea realizărilor pe sectoare de activitate, dar și sensul în care evoluează aceste sectoare, precum și riscul de a relua o creștere robustă cu reinflamarea presiunilor inflaționiste.
De exemplu, un rezultat mai mic în volum pe trimestrul doi față de semestrul unu arată o scădere de activitate, iar un preț mai mare pe trim. 2 comparativ cu sem.1 indică o presiune sporită pe partea de inflație.

Agricultura era deja în scădere destul de semnificativă pe trimestrul al doilea, pe fondul unor majorări de prețuri de aproape opt procente și în ușoară creștere. Iar asta în condițiile în care seceta și afectarea producției vegetale, deja estimată oficial de Eurostat a fi la nivelul de 38% din rezultatul de anul trecut încă nu au fost contabilizate.

Industria se zbate să avanseze și a reușit o mică desprindere, la doar jumătate de procent de stagnare, dar o face pe fondul unor prețuri ce au crescut semnificativ peste inflația consemnată în coșul de consum și în urcare ( 5,7% pe trimestrul doi față de o medie de 5,6% pe semestrul al doilea). De altfel ea dă și trendul general din economie, deși nu reprezintă decât circa 30% din PIB.

Construcțiile și activitățile de servicii din privat au avansat cel mai mult, dar această creștere s-a făcut pe fondul unor prețuri tot mai mari, semnificativ peste media generală. Comunicațiile au avut un comportament similar dar pe un palier situat sub media generală. În acest timp, tranzacțiile imobiliare au avansat ușor, cu recuperarea parțială a scăderilor de prețuri din trimestrul unu în trimestrul doi.

Comerțul și intermedierile financiare au marcat un nivel în ușoară creștere, dar situat în volum sub nivelul de anul trecut. Indicii lor de prețuri au scăzut față de începutul anului, mai puțin la comerț dar destul de pronunțat pe partea de intermediere financiară. Cert este că aceste două sectoare au avut o influență exact opusă față de cele direct productive, de scădere a PIB pe partea de volum și de creștere relativă a acestuia pe partea de prețuri.

Serviciile prestate de stat ( administrație publică și apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate, protecție socială) au mai recuperat din pierderea față de anul trecut pe partea de volum la o majorare de preț rezonabilă și aproape de indicele prețurilor de consum. Dar asta înainte de majorările salariale ce se vor vedea concret în expresia PIB de-abia în a doua parte a anului și vor acționa în sensul diminuării valorii acestuia în termeni reali.

Veste bună, veste proastă

Una peste alta, vestea bună este că valoarea adăugată brută s-a desprins de nivelul de 100% din realizările anului trecut de-abia în trimestrul al doilea și a trecut mijlocul anului cu o zecime de procent peste nivelul din 2011.

Vestea proastă este că în semestrul unu partea cea mai însemnată din rezultatul de creștere economică a fost dată de majorarea impozitelor și nu de valoarea adăugată brută.

Astfel, în sumă absolută, valoarea adăugată brută (VAB) a contribuit cu circa 86% la formarea PIB, în timp ce impozitele nete au venit cu ceva mai puțin de 14%. Cu toate acestea, din 0,8% creștere, doar 0,1% au venit de la VAB și 0,7% de la impozite. Ce-i drept, situația s-a îmbunătățit în trimestrul doi, când din 1,2% creștere, 0,7% au venit de la VAB și doar 0,5% de la impozite.

O analiză a punctelor tari și punctelor slabe din formarea PIB și concentrarea eforturilor pentru remedierea deficiențelor acolo unde acestea deja se conturează ar fi utilă. Cel puțin pentru a nu a afecta în sezonul alegerilor singurul atu pe care îl mai avem realmente în mână față de investitorii străini și instituțiile internaționale: stabilitatea mecroeconomică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Bancherii au discutat cu premierul Orban despre digitalizarea Fiscului și alte proiecte promise și nefinalizate de Eugen Teodorovici

Vladimir Ionescu

Conducerea Asociației Române a Băncilor s-a întâlnit luni cu premierul Ludovic Orban, la Palatul Victoria, surse apropiate întâlnirii declarând potrivit HotNews că ”discuțiile au vizat… Mai mult

Stiri

Polarizarea economiei: 65% din cifra de afaceri este realizată de 0,5% din totalul firmelor – CCIR

Adrian N Ionescu

Doar 0,53% din totalul societăţilor comerciale care au depus bilanţuri contabile în anul fiscal 2018 realizează 65% din cifra de afaceri totală din economie, potrivit… Mai mult

Stiri

Noul șef al Comisiei Naționale de Prognoză este Nicolae Cristian Stănică

Adrian N Ionescu

Nicolae Cristian Stănică a fost numit în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Strategie şi Prognoză (CNSP), printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban, publicată… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței: Companiile petroliere decid prețurile la carburanți în funcție de liderul pieței

Adrian N Ionescu

Companiile petroliere aşteaptă mişcările strategice ale liderului pieţei, OMV Petrom, pentru a decide modul în care modifică preţul carburanţilor, se arată în raportul anual al… Mai mult

Stiri

Timișoara / 3 morți după deratizarea unui bloc. A fost detectată prezența unei neurotoxine

Vladimir Ionescu

UPDATE: Poliţia Timiş a deschis dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în cazul deratizării dintr-un bloc din Timişoara, de pe strada Mioriţei, în… Mai mult

Stiri

Statul trebuie să recupereze 400 mil. euro de la CFR Marfă – Bogdan Chirițoiu prevestește decizia Comisiei Europene

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa… Mai mult

Stiri

Conferința CursDeGuvernare Buget și Fiscalitate 2020. Participă premierul Ludovic Orban

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAM, organizează conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, pe 27 noiembrie 2020, începând cu… Mai mult