Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE

de Adrian N Ionescu , 24.2.2018

Liderii europeni sunt divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia statului de drept, potrivit relatărilor agențiilor DPA, AFP și Agerpres despre summitul Consiliului European de vineri.

Tema summitului a fost bugetul UE post – Brexit și, în dezbatere a intrat şi iniţiativa venită dinspre unele state membre contributoare nete, în special Germania, care au cerut ca accesarea fondurilor europene să fie legată de îndeplinirea unor noi condiţii, precum acceptarea primirii de migranţi extracomunitari.

O altă posibilă condiţie evocată este situaţia statului de drept. Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a confirmat în luna ianuarie că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept înainte de a primi fonduri europene.

„Prin distribuţia fondurilor structurale, trebuie să asigurăm că criteriile de alocare vor reflecta în viitor angajamentul multor regiuni şi municipalităţi în primirea şi integrarea migranţilor”, a declarat joi cancelarul Angela Merkel într-un discurs susţinut în faţa Bundestagului.

Dar propunerea ei a fost primită de ceilalţi lideri europeni cu reacţii împărţite. Astfel, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a amintit că unicul scop al fondurilor europene este să ajute la integrarea regiunilor mai sărace ale UE în economia blocului comunitar, poziţie exprimată anterior de unele ţări din Est, precum Polonia şi Ungaria.

„Conform tratatelor, fondurile de coeziune sunt fonduri structurale, obiectivul lor este o mai bună convergenţă, nu pot fi pentru altceva”, a explicat  Dalia Grybauskaite.

La rândul său, premierul luxemburghez Xavier Better a părut mai degrabă critic faţă de propunerea avansată de Merkel. „Cine va fi pedepsit apoi? Nu guvernele, ci cetăţenii”, a spus el înaintea summitului.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte a afirmat că respectiva propunere are un „anumit rost”, dar că ţara sa încă mai trebuie să o studieze înainte de a se pronunţa.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că ar putea „înţelege în principiu” ideea condiţionalităţii, dar a cerut ca ea „să nu se concentreze constant pe refugiaţi”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest. „Nu vreau o nouă diviziune în Europa, am avut destule”, a spus el.

Summitul este doar începutul unei lungi dezbateri despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, principala problemă fiind golul de 13-15 miliarde de euro anual pe care Brexit-ul îl va lăsa în acest buget prin pierderea contribuţiei Marii Britanii.

Comisia Europeană a propus umplerea parţială a acestui gol prin creşterea contribuţiilor naţionale, dar şi prin realizarea de economii. Însă această perspectivă a diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, refuză să-şi majoreze contribuţiile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult