fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Fonduri europene: Guvernul vrea să obțină actualizarea devizelor de la CE, din cauza întârzierii proiectelor

de Vladimir Ionescu , 25.9.2019

Autoritățile române vor avea la Bruxelles „o discuţie foarte, foarte aplicată cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE) legată de actualizarea devizelor pe proiectele care au fost începute în urmă cu câţiva ani”, potrivit declarației de luni, a ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu.

Actualizarea devizelor va fi solicitată atât pentru proiectele pre-aprobate, cât şi pentru cele ce urmează să fie executate în POIM (Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare, n.r.), cel puțin la cele de apă și canalizare, potrivit oficialului român, citat de Agerpres.

Roxana Mânzatu a dat exemplul execuției proiectelor de apă și apă – canal, în care ritmul este inferior celui „asigurat initial”, iar prețurile au crecut între timp.

„După cum ştiţi, preţurile practicate astăzi pe piaţă sunt altele, de la salarii la materii prime. Deci, este nevoie să avem această discuţie cu Comisia Europeană legată de posibilitatea ca şi pentru proiectele pre-aprobate şi pentru ce urmează să actualizăm să ajustăm valoarea la lucrările pe care le vom executa pentru a ne asigura că avem firme de construcţii la licitaţii şi că ele se pot acoperi din aceste costuri cu ceea ce au de executat“, a explicat Roxana Mânzatu (foto), într-o conferinţă de specialitate organizată la Forumul Regional al Apei de la Bucureşti.

În noul exerciţiu financiar şi noul POIM (2021 – 2027), „la un moment dat vor fi trei ani care se vor suprapune pe cele două exerciţii. Intrăm pe cheltuieli pe noul exerciţiu, care ajunge la o sumă mai mare de 2,7 miliarde de euro investiţii pe care va trebui să fim capabili să le absorbim, să le gestionăm. Acest lucru va duce undeva la patru miliarde de euro şi vorbesc despre nişte estimări grosiere date de viitorul exerciţiu financiar”, a spus oficialul citat

Începe saga „planului national integrat”

În acelaşi timp, statul român trebuie să vină cu un plan naţional de investiţii integrat care să arate, în următorii 10-12 ani, din ce bani şi în ce zone se va investi pentru a îndeplini atât obiectivele din Tratatul de aderare, cât şi nevoia de a avea apă şi canalizare în localităţile României.

„Finanţarea din bani europeni, pe toate sectoarele, vine prin bugete multianuale. Acum ne îndreptăm către programul de finanţare pentru Infrastructură Mare 2021 – 2027, care urmează să permită decontarea de cheltuieli din 2021 încolo. Evident că POIM 2021 – 2027 nu este încă pus pe hârtie, dar câteva principii au început să fie discutate între Guvernul României şi Comisia Europeană”, a spus Roxana Mânzatu.

Pentru zona de investiţii în apă potabilă, „Comisia Europeană ne pune să ne uităm către investiţii de dimensiuni mai reduse şi ne propun o prioritizare pe aglomerările care depăşesc 5.000 de locuitori echivalent, pentru eficienţă. Un subiect pe care l-am agreat în discuţiile de nivel tehnic cu Comisia este să încurajăm promovarea de proiecte de mici dimensiuni către acelaşi beneficiar în baza unui singur Masterplan regional”.

Altfel, proiectele de apă uzată ale României sunt uriaşe, de sute de milioane de euro.

Harta proiectelor

Datele Ministerului Fondurilor Europene spun că, pe sectorul de apă, în prezent:

  • există 44 de proiecte în diferite faze de implementare. Astfel, din acest total, 22 de proiecte au în elaborare studiile de fezabilitate în: Sibiu-Mediaş, Bacău, Prahova, Mehedinţi, Caraş-Severin, Neamţ, Călăraşi, Tulcea, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Bistriţa, Arad, Vaslui, Harghita, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Giurgiu, Covasna, Bihor şi Mureş.
  • 11 proiecte se află în fază avansată de pregătire (Satu Mare, Suceava, Teleorman, Brăila, Ilfov – EuroApaVol, Sibiu-Făgăraş, Buzău, Argeş, Iaşi, Oneşti şi Ghidigeni), în valoare de 2,61 miliarde de euro, din care pentru o valoare de 598 milioane de euro se estimează contractare la începutul lunii octombrie 2019, aferentă a patru proiecte – Satu Mare, Buzău, Oneşti şi Ghidigeni.
  • şapte proiecte au fost aprobate la nivelul Comisiei Europene, în valoare de 1,22 miliarde de euro, pentru zonele Valea Jiului, Vrancea, Alba, Galaţi, Timiş, Turda-Câmpia Turzii şi Cluj-Sălaj.
    Pe de altă parte, sunt două proiecte cu o finanţare de 758 de milioane de euro, retrase din evaluare (Ilfov şi Raja Constanţa), ce urmează a fi retransmise în versiune revizuită pe durata lunii septembrie.
  • În plus, există un proiect în valoare de 374 de milioane de euro, aprobat de Autoritatea de Management (AM) pentru judeţul Dolj şi ce urmează să fie transmis Comisiei Europene, în timp ce un alt proiect pentru judeţul Olt (în valoare de 240 de milioane de euro) se află în verificare administrativă şi a eligibilităţii.

Datele ministerului de resort relevă, totodată, că un proiect destinat judeţului Botoşani este fără contract de asistenţă tehnică semnat.

Asociaţia Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 23 – 25 septembrie, la Palatul Parlamentului, Forumul Regional al Apei Dunăre – Europa de Est 2019. Asociaţia promovează politicile din domeniul apei şi strategiile globale în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Primarul Timișoarei cere ca vaccinații să se poată deplasa liber după instituirea carantinei de noapte – s-ar încuraja imunizarea

Vladimir Ionescu

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, le cere guvernanților modificarea regulilor privind carantinarea, astfel încât persoanele vaccinate să se poată deplasa liber și după instituirea carantinei de… Mai mult

Stiri

Centrul de studii sino-ruse, proiect lansat de Institutul de Științe Politice al Academiei Române

Vladimir Ionescu

Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române a lansat joi, în cadrul ISPRI, Centrul de studii sino-ruse. Înainte… Mai mult

Stiri

City Insurance lasă în urmă pagube de 150 de mil. euro numai în străinătate. ASF evită explicațiile în Parlament

Razvan Diaconu

Pagubele lăsate în urmă de falimentul City Insurance ar putea depăși 150 de milioane de euro numai în străinătate, adică mai mult decât „factura” falimentului… Mai mult

Stiri

Maia Sandu, despre corupție de la tribuna ONU: „Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru spălarea de bani”

Razvan Diaconu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în discursul său de miercuri de la Adunarea Generală ONU, că „escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit… Mai mult

Europa

Fed va anunța în noiembrie reducerea programului QE. Dobânzile ar putea crește din 2022

Vladimir Ionescu

Rezerva Federală nu a modificat miercuri politica monetară din Statele Unite, dar a semnalat o intenție clară de a reduce din stimulentele monetare începând din… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi face responsabili de achizițiile de vaccinuri pe miniștrii sănătății. Legea zice altceva

Mariana Bechir

“Foști miniștri ai Sănătății vin cu tot felul dezinformări (…) Ce mi se pare mizerabil și revoltător este să asociezi persoana mea cu aceste dosare”… Mai mult

Stiri

România – deficit comercial excesiv, pe contrasens cu trendul european. Consecințe

Marin Pana

România a rămas singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primele 7 luni din 2021, potrivit… Mai mult