luni

16 mai, 2022

Fonduri europene: Guvernul vrea să obțină actualizarea devizelor de la CE, din cauza întârzierii proiectelor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 septembrie, 2019

Autoritățile române vor avea la Bruxelles „o discuţie foarte, foarte aplicată cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE) legată de actualizarea devizelor pe proiectele care au fost începute în urmă cu câţiva ani”, potrivit declarației de luni, a ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu.

Actualizarea devizelor va fi solicitată atât pentru proiectele pre-aprobate, cât şi pentru cele ce urmează să fie executate în POIM (Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare, n.r.), cel puțin la cele de apă și canalizare, potrivit oficialului român, citat de Agerpres.

Roxana Mânzatu a dat exemplul execuției proiectelor de apă și apă – canal, în care ritmul este inferior celui „asigurat initial”, iar prețurile au crecut între timp.


„După cum ştiţi, preţurile practicate astăzi pe piaţă sunt altele, de la salarii la materii prime. Deci, este nevoie să avem această discuţie cu Comisia Europeană legată de posibilitatea ca şi pentru proiectele pre-aprobate şi pentru ce urmează să actualizăm să ajustăm valoarea la lucrările pe care le vom executa pentru a ne asigura că avem firme de construcţii la licitaţii şi că ele se pot acoperi din aceste costuri cu ceea ce au de executat„, a explicat Roxana Mânzatu (foto), într-o conferinţă de specialitate organizată la Forumul Regional al Apei de la Bucureşti.

În noul exerciţiu financiar şi noul POIM (2021 – 2027), „la un moment dat vor fi trei ani care se vor suprapune pe cele două exerciţii. Intrăm pe cheltuieli pe noul exerciţiu, care ajunge la o sumă mai mare de 2,7 miliarde de euro investiţii pe care va trebui să fim capabili să le absorbim, să le gestionăm. Acest lucru va duce undeva la patru miliarde de euro şi vorbesc despre nişte estimări grosiere date de viitorul exerciţiu financiar”, a spus oficialul citat

Începe saga „planului national integrat”

În acelaşi timp, statul român trebuie să vină cu un plan naţional de investiţii integrat care să arate, în următorii 10-12 ani, din ce bani şi în ce zone se va investi pentru a îndeplini atât obiectivele din Tratatul de aderare, cât şi nevoia de a avea apă şi canalizare în localităţile României.

„Finanţarea din bani europeni, pe toate sectoarele, vine prin bugete multianuale. Acum ne îndreptăm către programul de finanţare pentru Infrastructură Mare 2021 – 2027, care urmează să permită decontarea de cheltuieli din 2021 încolo. Evident că POIM 2021 – 2027 nu este încă pus pe hârtie, dar câteva principii au început să fie discutate între Guvernul României şi Comisia Europeană”, a spus Roxana Mânzatu.


Pentru zona de investiţii în apă potabilă, „Comisia Europeană ne pune să ne uităm către investiţii de dimensiuni mai reduse şi ne propun o prioritizare pe aglomerările care depăşesc 5.000 de locuitori echivalent, pentru eficienţă. Un subiect pe care l-am agreat în discuţiile de nivel tehnic cu Comisia este să încurajăm promovarea de proiecte de mici dimensiuni către acelaşi beneficiar în baza unui singur Masterplan regional”.

Altfel, proiectele de apă uzată ale României sunt uriaşe, de sute de milioane de euro.

Harta proiectelor

Datele Ministerului Fondurilor Europene spun că, pe sectorul de apă, în prezent:

  • există 44 de proiecte în diferite faze de implementare. Astfel, din acest total, 22 de proiecte au în elaborare studiile de fezabilitate în: Sibiu-Mediaş, Bacău, Prahova, Mehedinţi, Caraş-Severin, Neamţ, Călăraşi, Tulcea, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Bistriţa, Arad, Vaslui, Harghita, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Giurgiu, Covasna, Bihor şi Mureş.
  • 11 proiecte se află în fază avansată de pregătire (Satu Mare, Suceava, Teleorman, Brăila, Ilfov – EuroApaVol, Sibiu-Făgăraş, Buzău, Argeş, Iaşi, Oneşti şi Ghidigeni), în valoare de 2,61 miliarde de euro, din care pentru o valoare de 598 milioane de euro se estimează contractare la începutul lunii octombrie 2019, aferentă a patru proiecte – Satu Mare, Buzău, Oneşti şi Ghidigeni.
  • şapte proiecte au fost aprobate la nivelul Comisiei Europene, în valoare de 1,22 miliarde de euro, pentru zonele Valea Jiului, Vrancea, Alba, Galaţi, Timiş, Turda-Câmpia Turzii şi Cluj-Sălaj.
    Pe de altă parte, sunt două proiecte cu o finanţare de 758 de milioane de euro, retrase din evaluare (Ilfov şi Raja Constanţa), ce urmează a fi retransmise în versiune revizuită pe durata lunii septembrie.
  • În plus, există un proiect în valoare de 374 de milioane de euro, aprobat de Autoritatea de Management (AM) pentru judeţul Dolj şi ce urmează să fie transmis Comisiei Europene, în timp ce un alt proiect pentru judeţul Olt (în valoare de 240 de milioane de euro) se află în verificare administrativă şi a eligibilităţii.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Datele ministerului de resort relevă, totodată, că un proiect destinat judeţului Botoşani este fără contract de asistenţă tehnică semnat.

Asociaţia Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 23 – 25 septembrie, la Palatul Parlamentului, Forumul Regional al Apei Dunăre – Europa de Est 2019. Asociaţia promovează politicile din domeniul apei şi strategiile globale în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: