Troica FMI-Banca Mondial-Comisia Europeană își începe marți la București, cea de-a șasea vizită de evaluare, vizită pe care a amânat-o pentru momentul în care referendumul de demitere a președintelui va fi tranșat apele politice.
Delegația va evalua, vreme de două săptămâni, îndeplinirea obiectivelor fixate prin acordul stand-by de tip precautionary încheiat de țara noastră pentru a avea la dispoziție o sumă de 3,1 miliarde DST ( circa 3,5 – 3,6 miliarde euro, de care mai depind alți circa 1,4 miliarde euro de la UE și Banca Mondială) în caz de necesitate. Iată situația principalelor puncte ce vor fi pe ordinea de zi a discuțiilor cu delegația instituției mondiale.
Inflația și deficitul, atuurile principale
România şi-a îndeplinit, pentru moment, cu brio ţinta de inflaţie, deși perspectiva de evoluție nu este tocmai una bună, dat fiind efectul de bază al celor patru luni de scădere a prețurilor din perioada iunie – septembrie de anul trecut și recentele evoluții ale cursului de schimb.
Deocamdată, însă, succesul absolut remarcabil al încadrării în criteriile de la Maastricht ( 3,1% după metodologia europeană, cu un punct și jumătate peste media de 1,6% a celor mai performante state UE) constituie un punct forte în fața FMI.
Conform datelor operative, deficitul bugetului general consolidat pe primul semestru al anului a fost de 6,8 miliarde lei, respectiv 1,12 % din PIB ( deficitul la mijlocul anului trecut a fost de 11,2 miliarde lei, respectiv 1,94% din PIB). De remarcat că acest succes a fost rezultatul direct al excedentului din luna iunie, când soldul negativ deja existent, de 7,2 miliarde lei, a fost redus cu 0,4 miliarde lei.
De menționat că deficitul maxim stabilit cu reprezentanții FMI pentru evaluarea de control de la mijlocul anului în curs fusese stabilit la 7 miliarde lei din execuția curentă plus, eventual, un spor de 1,8 miliarde lei în măsura în care s-ar fi făcut cheltuieli suplimentare cu investițiile angajate pe 2012.
Suma de bani tampon pentru liniștea gestiunii de Trezorerie și evitatarea șocurilor financiare, stabilit la un necesar de plăți de ordinul a patru luni a fost constituită în termenul convenit și păstrată. Arieratele bugetului central au fost reduse conform programului, dar evoluția celor ale bugetelor locale și ale sistemului sanitar lasă în continuare de dorit.
Privatizările – momentul e prost
În alt plan de cerințe ale programului convenit cu FMI, Guvernul a trecut la implementarea calendarului pentru liberalizarea treptată a preţului la energie, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru firme. La data de 1 iulie a avut loc deja creșterea cu 5% a prețului la energie electrică pentru ambele categorii de consumatori.
Restanțele se referă în principal la procesul de privatizare, atât al unor pachete de acțiuni la Hidroelectrica (10% din total), Tarom (20%), Transelectrica și Romgaz (câte 15%), cât și trecerea integrală în proprietate privată a companiilor Cupru Min și Oltchim.
De asemeni, procedurile privind stabilirea managerilor privați pentru conducerea unor întreprinderi de stat sunt întârziate.
Totuși, grăbirea acțiunilor de privatizare într-un moment dificil pentru atragerea de noi investiții nu poate fi blamată, date fiind posibilele pagube potențiale prin obținerea unui preț mai redus.
Una peste alta, dacă nu am fi avut parte de turbulențele din zona politică, am fi fost destul de siguri de un raport favorabil din partea specialiștilor FMI, care să fie prezentat board-ului acestei instituții.
La rândul său, guvernul și-a anunțat inteția de-a propune FMI câteva măsuri pe xcare să le contabilizeze la politicile economice specifice: subvenționarea energiei pentru irigații, câteva versiuni de impozitare progresivă, scăderea TVA la alimentele de lază la 9%. De asemenea, vicepremierul Florin Georgescu a anunțat săptămâna trecută că guvernul intenționează să încheie un nou acord cu FMI, pentru anii 2013-2015, de tip preventiv.
