Criza costului vieții ”se adâncește tot mai mult”, avertizează Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), anticipând că 2022 va fi un an dificil, iar ”2023 și mai dificil de atât”, transmite The Guardian.
Perspectivele pentru economia globală s-au „întunecat semnificativ” în ultimele luni, a avertizat directorul general FMI, iar lumea se confruntă cu un risc tot mai mare de recesiune în următoarele 12 luni.
Șocul prețului mărfurilor generat de războiul din Ucraina a exacerbat criza costului vieții pentru sute de milioane de oameni, a declarat miercuri Kristalina Georgieva, iar aceasta „continuă să se agraveze”.
Inflația a fost, de asemenea, mai mare decât se aștepta instituția, a precizat ea într-o postare pe blog, care a apărut în aceeași zi în care au fost publicate cifrele privind evoluția prețurilor din SUA. Inflația a urcat la 9,1% în iunie, un nou maxim al ultimelor patru decenii.
Dobânzile cresc în toate colțurile lumii
Economiștii și investitorii cred acum că Rezerva Federală a SUA ar putea majora ratele dobânzilor cu un punct procentual, nivel istoric, la ședința consiliul de administrație care va avea loc peste două săptămâni.
Banca Canadei a șocat la rândul său piețele, miercuri, prin creșterea ratei de bază cu un punct procentual, în timp ce Reserve Bank of New Zealand și-a majorat rata de referință cu 0,5% în această săptămână, la fel ca și Banca Coreei. Banca centrală din Singapore și-a înăsprit, de asemenea, politica monetară joi.
Având în vedere că blocajele de pe lanțurile de aprovizionare și cele din China, pe fondul creșterii numărului de îmbolnăviri de COVID-19, care limitează și mai mult revenirea economică și așa neuniformă, Georgieva a avertizat că miniștrii de finanțe și bancherii centrali din G20, care se reunesc la sfârșitul săptămânii la Bali „se confruntă cu o perspectivă economică globală care s-a întunecat semnificativ”.
Risc de recesiune în 2023
„Perspectiva rămâne extrem de incertă. Gândiți-vă la modul în care întreruperea suplimentară a aprovizionării cu gaze naturale către Europa ar putea arunca multe economii în recesiune și ar putea declanșa o criză energetică globală”, a scris ea. „Acesta este doar unul dintre factorii care ar putea agrava o situație deja dificilă.”
„Va fi un 2022 greu – și, posibil, un 2023 și mai greu, cu risc crescut de recesiune.”
FMI își va revizui în jos previziunile de creștere economică atât pentru 2022, cât și pentru 2023 la sfârșitul acestei luni, a spus ea, după ce a avertizat încă din aprilie că prognoza de 3,6% va fi probabil redusă.
Comisia Europeană era de așteptat să-și reducă previziunile privind PIB-ul zonei euro pentru 2023 la 1,4% de la 2,3%, potrivit Bloomberg.
Criza energetică și inflația complică ecuația pentru Europa
Inflația din zona euro ar putea ajunge la 7,6% în acest an, înainte de a scădea la 4% anul viitor.
Banca Centrală Europeană este sub presiune să majoreze ratele dobânzilor pentru a combate inflația și a proteja moneda euro, care săptămâna aceasta a scăzut la paritatea cu dolarul american pentru prima dată în două decenii.
Georgieva a comentat că creșterea ratelor pentru a combate inflația este una dintre cele trei politici cheie necesare pentru a combate amenințarea la adresa economiei mondiale, împreună cu reducerea datoriei guvernamentale și o mai mare cooperare globală.
Însă creșterea ratelor dobânzilor este o strategie cu risc ridicat pentru multe țări, în special din Europa, unde criza energetică riscă să arunce economiile în recesiune.
