România trebuie să ia măsuri supliemnatre în reforma sănătății și în administrarea fiscală, consideră Fondul Monetar Internațional, care a aprobat, miercuri, în Boardul Executiv, a patra misiune de evaluare a acordului cu Bucureștiul.
FMI pune la dispoziția României o nouă tranșă de împrumut, de aproximativ 500 milioane de euro.
Astfel, în noul acord de precauție, România are la dispoziție 2 miliarde de euro până acum, din partea FMI, din întregul program de finanțare de 3,6 miliarde de euro, însă autoritpățile române au indicat că nu intenționează să tragă vreo tranșă de credit, conform unui comunicat al Fondului.
Nemat Shafik, director adjunct şi preşedinte în exerciţiu al boardului FMI, a subliniat măsurile pe care Bucureștiul trebuie să le ia mai departe:
- Aplicarea politicilor a rămas puternică şi toate obiectivele programului au fost îndeplinite. După doi ani de declin, creşterea economică a fost reluată, iar inflaţia a scăzut la minime istorice.
- Cu toate acestea, perspectivele economice pentru acest an sunt îngreunate de scăderea perspectivelor de creştere în zona euro.
- Angajamentul privind reforma economică este crucial pentru a ajuta la rezista incertitudinilor actuale şi creşterea potenţialului de creştere.
- Autorităţile românești rămân ferm angajate pentru menținerea țintei de deficit bugetar sub 3 la sută din PIB. Continuarea disciplinei stricte a cheltuielilor este necesar pentru a atinge ţinta.
- Creşterea absorbţiei fondurilor europene şi îmbunătățirea cheltuielilor de capital sunt priorităţile-cheie.
- Măsuri suplimentare sunt necesare pentru reformarea sectorului de sănătate şi pentru a îmbunătăţi administrarea fiscală slabă.
- Reformele structurale ale întreprinderilor de stat au progresat, dar punerea în aplicare mai rapidă a eforturilor de restructurare şi de reglementare sporită şi de tarifare orientată către piață în sectoarele energetiei şi transportului vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, pentru a îmbunătăţi eficienţa economică, şi a stimula creşterea economică.
- În timp ce riscurile din sistemul bancar rămân semnificative ca urmare a creditelor non-performante ridicate şi a eventualele efecte financiare externe din altă parte a Europei, există rezerve considerabile de capital pentru a amortiza impactul unor şocuri adverse.
- Rămân esențiale în continuare vigilenţa în supraveghere şi procedurile operaţionale detaliate pentru a pune în aplicare rapid planurile de urgenţă.
- Condiţiile de finanţare externă s-au diminuat, deşi împrumuturile băncilor străine rămân denaturate pe termen scurt.
- Inflaţia continuă să scadă, dar autorităţile ar trebui să fie precaute în relaxarea monetară în continuare în condițiile riscurilor de slăbire a monedei şi ale posibilelor ieşiri de capital.
