Fluviile Europei seacă din cauza a ceea ce experții spun deja că ar putea fi cea mai severă secetă din ultimii 500 de ani, cu efecte devastatoare pentru recoltele agricole, piscicultură, centralele electrice, traficul naval și industrie.
„Analiza acestui an este în lucru, pentru că situația este desfășurare”. Totuși, „nu au existat alte evenimente în ultimii 500 de ani similare cu seceta din 2018. Iar anul acesta, cred, este mai rău”, a declarat Andrea Toreti, cercetător la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene., citat de The Guardian.
Loara, cel mai lung fluviu francez, nu a curs niciodată atât de încet și poate fi traversat acum pe jos. Rinul devine rapid impracticabil pentru traficul de barje. În Italia, nivelul fluviului Po este cu 2 metri mai jos decât în mod normal. Serbia, România și Bulgaria dragează Dunărea.
În întreaga Europă, seceta reduce râurile cândva puternice, iar consecințele pot fi la fel de dramatice ca inflația produsă de invazia Ucrainei de către Rusia.
Din cauza deteriorării climatului, o iarnă și o primăvară neobișnuit de uscată, urmate de temperaturi record de vară și valuri de căldură repetate, au lăsat căile navigabile esențiale ale Europei sub-alimentate.
Efecte dramatice în toată Europa
Scăderea nivelului Rinului va continua în această săptămână, cu efecte dramatice pentru transportul de mărfuri, irigare, producție, producere de energie și consum, potrivit Institutului Federal de Hidrologie (BfG) din Germania.
Într-un punct critic de măsurare a navigabilității Rinului, din aval de Mainz, nivelul a scăzut sub 40 de centimetri, la care multe firme consideră că operarea barjelor nu mai e economică.
De pildă, marele producător de oțel Thyssen și gigantul chimic BASF au început deja să folosească barjele la doar 25% din capacitatea lor totală, ceea ce a dus la mărirea de cinci ori costurile transporturilor.
O posibilă oprire a transporturilor de mărfuri pe Rin ar afecta profund economia Europei. Folosind datele generate de seceta din 2018, experții au calculat că o suspendare de șase luni a costat atunci aproximativ 5 miliarde de euro.
În timp ce UE a spus că creșterea transportului de marfă pe apă cu 25% este una dintre prioritățile de tranziție ecologică ale blocului comunitar, Germania lucrează acum pentru a-l redirecționa către calea ferată și rutieră, deși sunt necesare între 40 și 100 de camioane pentru a înlocui o încărcătură standard de ambarcațiune pentru marfă.
Seceta poate opri centralele nucleare în Franța
În Franța seceta pune în pericol răcirea centralelor nucleare, care asigură aproximativ 70% din necesarul de electricitate. Din cauza debitelor scăzute și a temperaturii ridicate a apei, producătorii de electricitate au fost nevoiți să reducă producția.
Ca o măsură extremă, autoritatea nucleară franceză a permis săptămâna trecută unor centrale să nerespectarea temporară a regulilor pentru a suplimenta producția.
Fluviile Garonne, Rhone și Loara au, însă, apele prea calde ca răcirea să fie eficace.
Producția agricolă din Italia, grav afectată
Fluviul Po, cel mai lung al Italiei, este folosit pentru irigații, dar a scăzut la o zecime din debitul obișnuit. În zonele în care nivelul apei este încă normal, temperatura ridicată a acestora a dus la reducerea cantității de oxigen, ceea ce are efecte negative asupra anumitor specii de pești și scoici.
Valea Po reprezintă între 30% și 40% din producția agricolă a Italiei, dar mai ales cultivatorii de orez au avertizat că până la 60% din recolta lor se poate pierde pe măsură ce culturile se usucă și sunt stricate de apa de mare absorbită de nivelul scăzut al râului.
În zonele umede protejate din delta fluviului de lângă Veneția, temperatura ridicată și debitul lent au redus conținutul de oxigen al apei în măsura în care se estimează că aproximativ 30% dintre scoicile care cresc în lagună au fost deja ucise.
Dunărea scade se încălzește
Apele Dunării au ajuns la temperatura de 25°C săptămâna trecută, în Bavaria, și temperatura crește, ceea ce înseamnă o scădere a conținutului de oxigen până la un nivel fatal pentru pești.
Transportul de marfă pe cei 2.850 km de Dunăre a fost, de asemenea, puternic perturbat, determinând autoritățile din Serbia, România și Bulgaria să înceapă să drageze canale mai adânci pentru facilitarea circulației vapoarelor, în timp ce barjele care transportă în principal combustibil pentru generatoarele de energie așteaptă să avanseze.
Centrala nucleară de la Cernavodă are zile în care își reduce producția.
Sunt periclitate și exporturile de energie ale Norvegiei, care se bazează pe hidroenergie pentru aproximativ 90% din producția de electricitate. Nivelurile neobișnuit de scăzute ale lacurilor de acumulare pot duce la limitarea exporturilor, pe care contează restul Europei, ca urmare a scăderii livrărilor de gaze rusești.
***