Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA

Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie… Mai mult›
11.01.2021
Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini

Deficitul balanței comerciale a ajuns la 16,43 miliarde euro după primele 11 luni ale anului (circa 7,5% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
11.01.2021
Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră) implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult›
10.01.2021
Florin Dănescu (ARB): Insolvența în România reprezintă 20% din PIB
de Sorin Negoiţă 21.11.2013
Gradul de insolvență la nivel național este de 20% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce activele bancare din România se ridică la 64% din PIB, a declarat, joi, într-o conferință de specialitate, Florin Dănescu (foto), președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB).
“La nivel european, efectul de multiplicare bancar se traduce în 366% din PIB-ul european active bancare, iar 200% înseamnă creditare comparabilă cu PIB-ul european. În România discutăm de 64% active bancare din PIB. Deci, nu vorbim în România de o bancarizare exagerată, dimpotrivă. Fondurile structurale sunt esențiale pentru acoperirea gap-ului existent între România și celelalte țări europene (…) Noi, băncile, ca și celelalte industrii, urmărim o dinamică mai bună a economiei românești. Dacă înregistrăm la nivel național o insolvență de 20% din PIB și înțelegem că de la astfel de cifre creează o neîncredere generalizată și o restricție a participării jucătorilor în parteneriate … De asemenea, 40% din creditarea neguvernamentală se acordă IMM, dar numai jumătate dintre acestea se califică pentru a primi credite. Înțelegem, astfel, nevoia considerabilă a capitalizării companiilor din România, dar nu numai a celor românești”, a spus Dănescu, citat de AGERPRES.
Potrivit reprezentantului ARB, pe tema fondurilor europene, băncile își arogă o contribuție esențială la gradul de absorbție existent la ora actuală.
“S-a discutat destul de mult despre subiectul fondurilor europene. De ce s-ar continua astfel de discuții? Pentru că fondurile structurale în România au o importanță specifică. Dacă plecăm de la realitățile economiei românești și constatăm că acumularea de capital nu este una comparabilă cu cea europeană, înțelegem că factorul de multiplicare al unui euro din fonduri structurale este covârșitor mai mare în România decât țările europene, în general. (…) Băncile pot aduce acest bagaj de experiență în creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale în România”, a explicat președintele executiv al ARB.