Proiectul de buget al României pe 2021 și țintele de deficit pe termen mediu „semnalează schimbarea politicii fiscale expansioniste din anii anteriori pandemiei, dar este încă neclar cum vor fi abordate provocările sustenabilității finanțelor publice”, scrie Fitch Ratings într-o notă emisă marți seara.
„Înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public până în 2022 și reducerea subvențiilor și a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri și servicii (propuse în proiectul de buget) reflectă un apetit mai mare pentru limitarea cheltuielilor”, spune agenția de rating.
Fitch amintește că „cheltuielile cu pensiile au fost în mod special o sursă de incertitudine fiscală în ultimii ani, iar bugetul încorporează creșterea de 14% realizată în septembrie anul trecut (propunerea inițială era de o creștere de 40%)”.
(Citiți și: „Fitch: Majorarea pensiilor și stabilitatea politică sunt elemente-cheie pentru perspectiva fiscală și de rating a România”)
Totodată, „guvernul pare conștient de riscurile asupra relansării economiei pe care le-ar presupune o restângere agresivă a cheltuielilor și are în plan creșterea investițiilor cu aproape 16%, urcând cheltuielile totale cu 5%.”
Estimările bugetare privind o creștere anuală de 4,3%-5% a economiei în perioada 2021-2024 „sunt mai realiste decât cele ale unora dintre guvernele anterioare”.
Agenția remarcă ajustările bugetare pe termen scurt prin eliminarea graduală a unor măsuri de răspuns la pandemie și așteptările privind creșterea veniturilor bugetare pe măsura revenirii economiei, inclusiv pe seama finanțărilor europene.
Rigiditățile bugetare românești
„Guvernul mai trebuie încă să precizeze modul în care va rezolva problema rigidităților bugetare legate de salarii, subvenții și contribuții sociale”.
Fitch Ratings își dorește să afle mai multe dincolo de declarația premierului Florin Cîțu, cum că va căuta să crească flexibilitatea cheltuielilor cu pensiile, salariile și educația, și să facă mai efcicientă administrația publică.
Și analiștii de la Fitch Ratings remarcă absența unor noi impozite sau majorări de taxe, ca și faptul că mare parte din plusul veniturilor se bazează pe creșterea celor din taxele existente cu aproape 20%.
Este remarcat, de asemenea, planul guvernului de a crește colectarea taxelor prin digitalizare și de a susține reducerea deficitului fructificând „marele potențial de creștere al României”.
Totuși, „fără reforme strucurale pe partea chletuielilor saa a veniturilor, țintele fiscale riscă să nu fie atinse dacă creșterea (economică) nu atinge nivelurile vizate, de exemplu, din cauza resurgenței infectărilor COVID-19”.
În plus, anumite „opțiuni fiscale dificile din punct de vedere politic ar putea pune la încercare coeziunea coaliției de guvernământ”.
Guvernul țintește un deficit cash de 7,16% din PIB (8,2% din PIB pe metodologia ESA) în acest an, care ar urma să scadă la 2,89% din PIB în 2024.
Fitch Ratings a menținut ratingul privind capacitatea României de a-și plăti datoriile la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă, menținând titlurile de stat românelti la gradul recomandabil investițiilor, sașa cum au făcut și celelalte agenții de rating, cu avertismente similare.
