fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Fitch: Deficitul structural face România mai vulnerabilă la şocuri. Deficitul bugetar – estimat cu 0,6% peste pragul UE

de Adrian N Ionescu , 13.2.2018

Fitch Ratings avertizează că politica fiscală expansionistă a României, nemodificată odată cu schimbarea premierului, „va spori dezechilibrele macroeconomice. Deficitul structural considerabil va face finanţele publice mai vulnerabile la şocuri”.

„Politica fiscală pro-ciclică a sprijinit creşterea, dar a sporit riscul supraîncălzirii economiei. Un impuls fiscal solid a contribuit la creşterea economiei, al cărei motor a fost consumul robust”, spune un comunicat al Fitch Ratings, una dintre cele mai importante trei agenții de evaluare financiară și clasificare a riscului din lume.

PIB-ul României a urcat anul trecut cu aproape 7%, cel mai ridicat nivel din UE.

„În timp ce economia operează peste capacitate, noile măsuri de relaxare fiscală:

  • riscă să sporească dezechilibrele macro-economice,
  • majorează potenţialul presiunilor inflaţioniste,
  • slăbesc competitivitatea şi
  • adâncesc deficitul de cont curent, pe care îl estimăm în medie la 3,4% din PIB în 2018-2019, de la 2,3% din PIB în 2016”, apreciază Fitch.

De asemeni, Fitch invocă ca argumente intențiile Guvernului, care includ:

  • majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an până în 2020,
  • creşteri anuale ale pensiilor în sectorul public,
  • exceptări de la taxe pentru medici din 2019 şi
  • eliminarea impozitului pe dividende,
  • reducerea suplimentară a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendată de precedentul premier pentru a îndeplini ţintele fiscale.

Efecte

Deja Banca Naţională a României (BNR) s-a văzut nevoită să crească rata de dobândă de referință de două ori de la începutul anului cu câte 25 de puncte de bază, până la la 2,5%, pentru că „presiunile inflaţioniste se dezvoltă mai rapid decât se aştepta BNR”.

Fitch estimează o creştere de cel puţin 50 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară a BNR în anul acesta.

„În acest context, Guvernul ar putea fi înclinat să menţină politica fiscală relaxată, deşi în următorii ani România are ca obiectiv un deficit bugetar sub plafonul impus de UE de 3% din PIB, iar acesta rămâne o importantă ancoră politică”, spune Fitch.

Funcționarea ancorei UE privind deficitul bugetar „a fost evidentă în 2017, când Guvernul a redus cheltuielile de capital pentru a atinge ţinta. Totuşi, în condiţiile în care nu sunt propuneri pentru noi taxe în programul guvernamental, iar măsurile existente de majorare a veniturilor sunt dependente de îmbunătăţirea respectării obligaţiilor fiscale, riscul unor derapaje fiscale a sporit”, avertizează Fitch.

Estimările noastre prevăd o încetinire a consumului gospodăriilor şi o înăsprire a politicii monetare, care va duce la scăderea ritmului de creştere al economiei până la 3,8% în 2018 şi la 3,3% în 2019, ceea ce va avea un impact negativ asupra veniturilor guvernamentale”.

Deficitul bugetar

Fitch recunoaște că previziunile sale sunt mai scăzute decât ale Guvernului şi „aceasta explică parţial de ce agenţia crede că deficitul bugetar din 2018 şi 2019 va depăşi limita stabilită de UE, urcând la 3,4% din PIB anul acesta şi apoi la 3,6% din PIB anul viitor”.

Pentru 2018, ţinta României este un deficit fiscal de 2,97% (cash) și de 2,96% din PIB (ESA 2010).

Proiecţiile privind creşterea economiei şi a veniturilor sunt considerate optimiste de Fitch, iar lipsa unei estimări privind impactul măsurilor privind cheltuielile discreţionare au determinat agenţia să estimeze un deficit mai ridicat, de 3,4% din PIB.

Comisia Europeană a estimat deficitul fiscal structural al României la 3,3% din PIB în 2017, în creștere accentuată cu trei puncte procentuale în doi ani și a stabilit o limită de 1%.

Bugetul pe 2018 va avea ca rezultat o deteriorare suplimentară, contrară reglementărilor fiscale şi ale UE, România riscând să reintre în procedura de deficit excesiv, din care a ieşit abia în 2013.

La sfârşitul lui 2017 s-a înregistrat o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB a României la 38%, de la 37,6% în 2016, conform estimărilor Fitch.

Rating

Fitch a confirmat în urmă cu o lună ratingul României  „BBB- cu perspectivă stabilă” pentru datoria suverană pe termen lung în valută şi monedă locală, dar comunicatul emis luni este un averisment neoficial adresat clientului său, Guvernul României.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar clasificarea pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”.

Acordarea ratingului de tip investment grade (recomandabil investițiilor) s-a sprijinit pe „nivelul moderat al datoriei publice şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi guvernanţa care sunt în linie cu intervalul ‘BBB’. Cu toate acestea, relaxarea fiscală pro-ciclică şi creşterea rapidă a salariilor, care depăşeşte creşterea productivităţii, reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice“, susţine Fitch.

Perspectiva stabilă asociată ratingului “BBB minus” atribuit României reflectă opinia Fitch potrivit căreia riscurile în creştere şi în scădere la adresa ratingului sunt deocamdată echilibrate.

Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating sunt „deficitele fiscale ridicate, care să ducă la o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB şi la o supraîncălzire a economiei, care să prezinte un risc la adresa macrostabilităţii economice”, spune Fitch.

În sens invers, principalii factori care, individual sau colectiv, ar putea duce la o decizie pozitivă de rating sunt:

  • reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică,
  • implementarea unei consolidări fiscale care să îmbunătăţească traiectoria pe termen lung a raportului datorie guvernamentală/PIB şi
  • o îmbunătăţire sustenabilă a finanţelor externe.

Agenția de clasificare a riscului amintește și instabilitatea politică, manifestată prin a doua schimbare de guvern în numai șapte luni și într-un an de la victoria în alegeri, „cauzată de dezacordurile din interiorul Partidului Social Democrat (PSD), care face parte din coaliţia de guvernare PSD-ALDE”.

Instalarea fără probleme a premierului Viorica Dăncilă „a evitat perspectiva imediată a alegerilor parlamantare anticipate dar nu a eliminat tensiunile politice, în condițiile nemulțumirilor publice privind legile justiției și a apropierii alegerilor prezidențiale din 2019”, mai spune documentul citat.

Clasificările celorlalte două mari agenții de rating sunt:

Moody’s: Baa3 stabil pentru datoria în valută  pe termen lung, Baa3 pentru lei pe termen lung și P3 pentru datoria pe termen scurt în lei

S&P: BBB- stabil pentru datoria în valută  pe termen lung, BBB- pentru lei pe termen lung și A3 pentru datoria pe termen scurt în lei și în valută

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Prețurile la electricitate vor rămâne mari în România cel puțin 4-5 ani – președintele Consiliului Concurenței

Vladimir Ionescu

Prețurile la electricitate vor rămâne mari în România cel puțin în următorii 4-5 ani, cât timp vom utiliza cărbune pentru producerea de energie, a afirmat,… Mai mult

Stiri

Generația Z: banii și viața. Studiu Insights PulseZ

Vladimir Ionescu

Reprezentanții generației Z susțin că fac achiziții echilibrate, în egală măsură în online și offline, în vreme ce mai mult de jumătate dintre tineri (51%)… Mai mult

Stiri

Vicepreședinte ANRE: Preţul gazelor naturale pentru această iarnă, înspăimântător de mare

Vladimir Ionescu

Consumatorii sunt nevoiţi să încheie contracte pentru această iarnă la un preţ înspăimântător de mare, urmând să vadă ulterior dacă se încadrează în categoria de… Mai mult

Stiri

Lista lui Florin Cîțu – Biroul Executiv cu care merge la Congres: Dan Vîlceanu – secretar general, Raluca Turcan iese din conducere

Razvan Diaconu

La Congresul din 25 septembrie, PNl își alege președintele, dar și o nouă structură de conducere. În cazul în care va câștiga președinția, Florin Cîțu… Mai mult

Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la 1.000 de locuitori, respectiv 6/1.000. Carantina… Mai mult