Guvernul Marii Britanii a pus în dezbatere publică proiectul legii „Recuperării directe a datoriilor”, reglementare ce ar permite Her Majesty’s Revenue & Customs (HM Revenue & Customs, autoritatea fiscală britanică) să încaseze din conturile cetăţenilor banii datoraţi bugetelor locale sau centrale.
O reglementare care există în România, unde ANAF sau administraţiile locale îşi încasează direct, impozitele neplătite, din conturile cetăţenilor.
În Marea Britanie, proiectul, aflat în dezbatere publică până pe 29 iulie, a provocat un scandal uriaş, deoarece se consideră că acesta acordă „puteri draconice” fiscului, care nu va avea nevoie de o sentinţă judecătorească, lucru deosebit de grav în opinia britanicilor.
Roy Lyness, director Peak Performance, a declarat vineri, la „2020 Tax Conference”, organizată la Londra: “HMRC va sfârşi prin a deveni judecător, juriu şi executor judecătoresc”, citat de accountingweb.co.uk.
Acesta este unul dintre argumentele aduse şi de parlamentarii din Comisia de buget a Camerei Comunelor, care susţin opinia contabililor potrivit căreia este subminat în acest fel unul dintre fundamentele societăţii democratice.
Premierul David Cameron şi-a justificat propunerea prin faptul că astfel de măsuri există în mai multe state occidentale. În cazul în care nu va fi adoptată, a ameninţat premierul, „vom fi nevoiţi să majorăm taxele”.
Potrivit Trezoreriei britanice, reglementarea face parte din programul pe termen lung de reducere a datoriei publice şi va aduce bugetului aproximativ 100 de milioane de lire sterline, anual.
În opinia parlamentarilor din Comisia de buget, această măsură poate duce la abuz şi erori. „Ea este dependentă de abilitatea HMRC de a stabili cu acurateţe ce contribuabili datorează bani şi ce sume, o abilitatea pe care instituţia nu a probat-o întotdeauna, până acum”, se spune într-un raport al Comisiei.
De aceea, legea ar trebui să prevadă sancţiuni pentru eventualele greşeli, precum şi compensaţii pentru cetăţenii afectaţi de erorile sau abuzurile Fiscului.
Trezoreria a explicat, conform The Guardian, că există suficiente filtre pentru a evita apariţia unor reţineri incorecte sau abuzive: banii vor putea fi reţinuţi doar după patru cereri ignorate, numai de la cetăţenii care au restanţe foarte vechi, şi numai dacă datoria depăşeşte 1.000 de lire sterline, iar în cont se află peste 5.000 de lire. Înainte de a se lua banii, suma va fi îngheţată timp de 14 zile, pentru a-i acorda datornicului posibilitatea de a -şi plăti restanţele.
HRMC a anunţat că reglementarea vizează aproximativ 17.000 de persoane, anual, că datoria medie a acestora se cifrează la 5.800 de lire sterline, iar jumătate dintre ei au în conturi mai mult de 20.000 de lire.
În România, ANAF-ul are această posibilitate, deşi capacitatea tehnică a acestuia este evident inferioară celei a fiscului britanic.
Erorile sunt numeroase, nu se ţine cont de limitarea legală potrivit căreia trebuie lăsată în cont suma necesară supravieţuirii contribuabilului, iar uneori se fac popriri pe mai multe conturi.
Sumele reţinute suplimentar nu sunt returnate contribuabilului, ci rămân la ANAF, iar apoi se face regularizarea.
Primăriile bucureştene au trimis anul acesta, imediat după 31 martie (permenul limită pentru plata impozitelor locale), zeci de mii de somaţii pentru plata datoriilor. După primirea acestora, cetăţenii au 30 de zile pentru achitarea benevolă a restanţelor, altfel li se va pune poprire pe conturi.
