Fiscul și primăriile vor face o bază de date comună privind averea persoanelor și firmelor, pentru combaterea evaziunii

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va încheia protocoale de cooperare cu autorităţile locale prin care acestea să ofere Fiscului informaţii privind bunurile deţinute atât de firme cât şi de persoanele fizice, în vederea combaterii evaziunii fiscale şi creşterii nivelului de colectare a taxelor, potrivit unui ordin comun al Ministerului de Interne şi Ministerului Finanţelor publicat marţi în Monitorul Oficial.

Ordinul a fost semnat în decembre 2012, în timpul Guvernului Ponta I, de către secretarul de stat din MAI Ion Stoica şi ministrul de Finanţe de atunci, Florin Georgescu.

De asemenea, Ordinul privind aprobarea modelului-cadru al protocolului de cooperare în vederea schimbului de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi autorităţile administraţiei publice locale a fost contrasemnat în dreptul MAI de ministrul delegat pentru Administraţie de atunci, Radu Stroe.

Sistemul electronic pentru schimbul de informaţii va fi realizat de Direcţia de tehnologia informaţiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), se mai arată în document.

Potrivit protocolului de cooperare anexat, autorităţile locale vor fi obligate să asigure personalului ANAF desemnat în acest scop acces la informaţii privind:

• Patrimoniul persoanelor fizice şi juridice (bunuri imobile şi bunuri mobile) şi rolul nominal unic,
• Creanţele datorate de contribuabili (persoane fizice şi juridice) bugetului general al unităţii/subdiviziunii teritorial administrative.

În schimb, ANAF va oferi primăriilor acces la informaţii despre contribuabili privind:

• Deţinerea de conturi bancare
• Obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, care au domiciliul fiscal pe raza teritorială a unităţii/subdiviziunii administrativ teritoriale
• Veniturile din salarii şi aferente salariilor, precum şi cele din venituri din alte surse obţinute de contribuabili persoane fizice care au domiciliul fiscal pe raza teritorială a unităţii/subdiviziunii administrative, denumirea şi codul unic de identificare a angajatorului.

Prin aceste protocoale, autorităţile declară că îşi propun 3 obiective:

• Creşterea nivelului de colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul general consolidat al statului
• Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
• Facilitarea accesului persoanelor fizice şi juridice la informaţii deţinute de instituţiile publice semnatare.

Controlul marilor averi – posibila utilitate a ordinului

Protocoalele încheiate în baza ordinului de miniştri ar putea fi folosite în procesul de control al marilor averi.

În decembrie 2010, Fostul guvern Boc a decis ca persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate să plătească un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.

În anul 2011, Guvernul Boc a şi înfiinţat la Fisc un departament care să verifice persoanele cu averi mari. Una dintre metodele invocate chiar de Boc pentru controlul averilor este ”metoda patrimoniului”.

• Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată şi se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.
• Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.
• Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.