Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult›
05.12.2019
NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult›
04.12.2019
Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
04.12.2019
Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult›
03.12.2019

Finanțările europene post-2021, decise abia pe final de an, după Brexit. Suma alocată României, încă subiect de negocieri
de Ioana Morovan , 13.4.2019
Deciziile privind finanțările UE pentru perioada 2021-2027 au avansat, pe perioada Președinției României la Consiliul UE, însă nu suficient cât să se ajungă la un acord la Consiliul European din iunie.
Au fost luate decizii pentru aproximativ un sfert dintre prioritățile pe domenii, restul discuțiilor urmând să fie preluate de următoarea Președinție – potrivit informațiilor prezentate vineri, la forumului Eurosfat, de experți și politicieni.
Suma alocată României, o creștere de 7% față de cadrul financiar altual – potrivit propunerii Comisiei Europene, nu este certă și suma finală va depinde în mare măsură de capacitatea de negociere a Guvernului cu celelalte state membre.
România are – potrivit propunerii Comisiei – o creștere a bugetului alocat cu 8%, adică o sumă totală de 27,2 miliarde de euro, în varianta anunțată de comisarul european Corina Crețu, în primăvara anului trecut.
Cu toate acestea, Ungaria și Polonia, care au prevăzute scăderi, ar putea să facă negocierile dificile.
„Finalizarea cadrului financiar multianual post-2021 va fi cel mai probabil amânată până după ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, adică după data de 31 octombrie – cel mai recent termen anunțat”, a spus Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, la Eurosfat.
Acesta a mai spus că pe durata mandatului Președinției României la Consiliul UE Guvernul nu a făcut suficient pentru a pune pe agendă Cadrul financiar multianual.
„În opinia mea, ar fi trebui să fie declarată prioritate zero a Președinției. Nu s-a avansat suficient, acum nu se mai poate avansa”, a spus Siegfried Mureșan, vorbind despre progresul politic pe mandatul Președinției României.
De partea cealaltă, Anca Ciocoiu, reprezentanta Ministerului Finanțelor publice, a explicat progresele făcute pe mandatul Președinției României – progrese importante la nivel tehnic.
„Datele la acest moment arată că am încheiat înțelegeri comune cu Parlamentul European pe 10 propuneri sectoriale din 44 în total și mai sunt încă 3 în lucru. Toate acestea au fost negociate cu Consiliul și Parlamentul European.
Există anumite aspecte care nu au fost agreate: cele mai importante fiind sumele pe fiecare prioritate, pe fiecare politică”, a spus Anca Ciocoiu.
Aceasta a mai explicat că Președinția a organizat discuții pe prioritățile orizontale, precum: flexibilitatea, conditionalitățile, domeniul mediului, migrație. Cadrul de negociere („Negotiation box”) are 128 de puncte și 90 de alternative asupra cărora trebuie să fie luate decizii.
Un aspect important îl reprezintă partea de venituri la bugetul UE, aici fiind propuse surse noi de către Comisia Europeană.
Bugetul UE se va micșora cu 12 miliarde de euro anual, odată cu plecarea Marii Britanii din blocul comunitar. Ce soluții există pentru a compensa această contribuție?
Siegfried Mureșan spune că soluțiile, în opinia sa, sunt cheltuirea mai eficientă a fondurilor, reducerea costurilor cu accesarea finanțărilor europene, reducerea controalelor – în contextul debirocratizării și simplificării.
De asemenea, este important de analizat atent pe ce programe ar urma Marea Britanie să rămână, în cele din urmă, dând exemplu programului Erasmus, unde prezența Universităților britanice este extrem de valoroasă.