Chestiunea

România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual

Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015… Mai mult

07.04.2019

La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Cronicile

Finanțările europene post-2021, decise abia pe final de an, după Brexit. Suma alocată României, încă subiect de negocieri

de Ioana Morovan , 13.4.2019

Deciziile privind finanțările UE pentru perioada 2021-2027 au avansat, pe perioada Președinției României la Consiliul UE, însă nu suficient cât să se ajungă la un acord la Consiliul European din iunie.

Au fost luate decizii pentru aproximativ un sfert dintre prioritățile pe domenii, restul discuțiilor urmând să fie preluate de următoarea Președinție – potrivit informațiilor prezentate vineri, la forumului Eurosfat, de experți și politicieni.

Suma alocată României, o creștere de 7% față de cadrul financiar altual – potrivit propunerii Comisiei Europene, nu este certă și suma finală va depinde în mare măsură de capacitatea de negociere a Guvernului cu celelalte state membre.

România are – potrivit propunerii Comisiei – o creștere a bugetului alocat cu 8%, adică o sumă totală de 27,2 miliarde de euro, în varianta anunțată de comisarul european Corina Crețu, în primăvara anului trecut.

Cu toate acestea, Ungaria și Polonia, care au prevăzute scăderi, ar putea să facă negocierile dificile.

„Finalizarea cadrului financiar multianual post-2021 va fi cel mai probabil amânată până după ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, adică după data de 31 octombrie – cel mai recent termen anunțat”, a spus  Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, la Eurosfat.

Acesta a mai spus că pe durata mandatului Președinției României la Consiliul UE Guvernul nu a făcut suficient pentru a pune pe agendă Cadrul financiar multianual.

„În opinia mea, ar fi trebui să fie declarată prioritate zero a Președinției. Nu s-a avansat suficient, acum nu se mai poate avansa”, a spus Siegfried Mureșan, vorbind despre progresul politic pe mandatul Președinției României.

De partea cealaltă, Anca Ciocoiu, reprezentanta Ministerului Finanțelor publice, a explicat progresele făcute pe mandatul Președinției României – progrese importante la nivel tehnic.

„Datele la acest moment arată că am încheiat înțelegeri comune cu Parlamentul European pe 10 propuneri sectoriale din 44 în total și mai sunt încă 3 în lucru. Toate acestea au fost negociate cu Consiliul și Parlamentul European.

Există anumite aspecte care nu au fost agreate: cele mai importante fiind sumele pe fiecare prioritate, pe fiecare politică”, a spus Anca Ciocoiu.

Aceasta a mai explicat că Președinția a organizat discuții pe prioritățile orizontale, precum: flexibilitatea, conditionalitățile, domeniul mediului, migrație. Cadrul de negociere („Negotiation box”) are 128 de puncte și 90 de alternative asupra cărora trebuie să fie luate decizii.

Un aspect important îl reprezintă partea de venituri la bugetul UE, aici fiind propuse surse noi de către Comisia Europeană.

Bugetul UE se va micșora cu 12 miliarde de euro anual, odată cu plecarea Marii Britanii din blocul comunitar. Ce soluții există pentru a compensa această contribuție?

Siegfried Mureșan spune că soluțiile, în opinia sa, sunt cheltuirea mai eficientă a fondurilor, reducerea costurilor cu accesarea finanțărilor europene, reducerea controalelor – în contextul debirocratizării și simplificării.

De asemenea, este important de analizat atent pe ce programe ar urma Marea Britanie să rămână, în cele din urmă, dând exemplu programului Erasmus, unde prezența Universităților britanice este extrem de valoroasă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

CFR anunță semnarea unuia dintre contractele legăturii rapide București – Aeroport Otopeni

Vladimir Ionescu

CFR a anunțat vineri că a semnat contractul pentru dublarea a 8 km de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești, etapă importantă în asigurarea… Mai mult

Stiri

CCR amână decizia privind completurile specializate pentru 20 mai, când a amânat și ICCJ procesul lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

CCR a amânat vineri, pentru a doua oară, hotărârea referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Noul termen fixat… Mai mult

Stiri

Nicio dovadă a complicității Trump – Rusia, însă președintele a încercat să blocheze ancheta – raportul Mueller, dat publicității în variantă cenzurată

Victor Bratu

Raportul procurorului special american Robert Mueller – de 448 de pagini – cu privire la amestecul rus în campania prezidenţială americană din 2016 a fost… Mai mult

Stiri

România plătește partidelor politice una dintre cele mai mari subvenții din UE – raport Expert Forum

Razvan Diaconu

Într-un raport publicat vineri, EFOR arată cum plătim una din cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018 –… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Dacă se face restructurarea guvernului, lăsăm coaliția să arate că are majoritatea

Razvan Diaconu

Argumentul că facem restructurarea Guvernului doar ca să ocolim președintele nu stă în picioare, declară la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El crede că nu… Mai mult

Europa

Bulgaria / Președintele Curții Supreme acuză: Politicienii și oligarhii duc o “luptă aprigă” pentru subordonarea justiției

Iulian Soare

Președintele Înaltei Curţi de Casație din Bulgaria, Lozan Panov (foto), considerat un magistrat incomod pentru politicienii corupți de toate culorile, a intrat în război deschis… Mai mult

Stiri

PSD mută podul peste Dunăre la Zimnicea, în PPP – memorandum aprobat în ședința de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind construirea unui pod peste Dunăre, între Zimnicea – Svishtov. Guvernul susține că podul se va… Mai mult