Deciziile privind finanțările UE pentru perioada 2021-2027 au avansat, pe perioada Președinției României la Consiliul UE, însă nu suficient cât să se ajungă la un acord la Consiliul European din iunie.
Au fost luate decizii pentru aproximativ un sfert dintre prioritățile pe domenii, restul discuțiilor urmând să fie preluate de următoarea Președinție – potrivit informațiilor prezentate vineri, la forumului Eurosfat, de experți și politicieni.
Suma alocată României, o creștere de 7% față de cadrul financiar altual – potrivit propunerii Comisiei Europene, nu este certă și suma finală va depinde în mare măsură de capacitatea de negociere a Guvernului cu celelalte state membre.
România are – potrivit propunerii Comisiei – o creștere a bugetului alocat cu 8%, adică o sumă totală de 27,2 miliarde de euro, în varianta anunțată de comisarul european Corina Crețu, în primăvara anului trecut.
Cu toate acestea, Ungaria și Polonia, care au prevăzute scăderi, ar putea să facă negocierile dificile.
„Finalizarea cadrului financiar multianual post-2021 va fi cel mai probabil amânată până după ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, adică după data de 31 octombrie – cel mai recent termen anunțat”, a spus Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, la Eurosfat.
Acesta a mai spus că pe durata mandatului Președinției României la Consiliul UE Guvernul nu a făcut suficient pentru a pune pe agendă Cadrul financiar multianual.
„În opinia mea, ar fi trebui să fie declarată prioritate zero a Președinției. Nu s-a avansat suficient, acum nu se mai poate avansa”, a spus Siegfried Mureșan, vorbind despre progresul politic pe mandatul Președinției României.
De partea cealaltă, Anca Ciocoiu, reprezentanta Ministerului Finanțelor publice, a explicat progresele făcute pe mandatul Președinției României – progrese importante la nivel tehnic.
„Datele la acest moment arată că am încheiat înțelegeri comune cu Parlamentul European pe 10 propuneri sectoriale din 44 în total și mai sunt încă 3 în lucru. Toate acestea au fost negociate cu Consiliul și Parlamentul European.
Există anumite aspecte care nu au fost agreate: cele mai importante fiind sumele pe fiecare prioritate, pe fiecare politică”, a spus Anca Ciocoiu.
Aceasta a mai explicat că Președinția a organizat discuții pe prioritățile orizontale, precum: flexibilitatea, conditionalitățile, domeniul mediului, migrație. Cadrul de negociere („Negotiation box”) are 128 de puncte și 90 de alternative asupra cărora trebuie să fie luate decizii.
Un aspect important îl reprezintă partea de venituri la bugetul UE, aici fiind propuse surse noi de către Comisia Europeană.
Bugetul UE se va micșora cu 12 miliarde de euro anual, odată cu plecarea Marii Britanii din blocul comunitar. Ce soluții există pentru a compensa această contribuție?
Siegfried Mureșan spune că soluțiile, în opinia sa, sunt cheltuirea mai eficientă a fondurilor, reducerea costurilor cu accesarea finanțărilor europene, reducerea controalelor – în contextul debirocratizării și simplificării.
De asemenea, este important de analizat atent pe ce programe ar urma Marea Britanie să rămână, în cele din urmă, dând exemplu programului Erasmus, unde prezența Universităților britanice este extrem de valoroasă.
