O femeie al cărei fiu de 12 ani a fost ucis prin împușcare la Revoluţie, şi-a dat foc în Poiana Braşov, de Ziua Eroilor (25 mai). Femeia nu a putut fi salvată. Incidentul a fost comunicat de Poliţia Judeţeană Braşov abia vineri, fără a menționa însă motivul sinuciderii, deși victima avea asupra sa un mesaj în care preciza că a făcut acest gest pentru că nu a fost pedepsit nimeni pentru moartea eroilor martir din decembrie 1989.
O cunoştinţă a femeii, la rândul său fiu de Erou Martir, anunţă că aceasta ar fi spus că a recurs la gestul său ”în numele eroilor martiri”, pentru că nici după 33 de ani nu a aflat cine i-a ucis copilul. De peste 30 de ani, Dosarul Revoluției este pasat între procurori și judecători, astfel încât șansele ca acuzații din acest caz să răspundă pentru faptele lor, dacă vor fi găsiți vinovați, sunt aproape nule.
Ce a comunicat Poliția
”La data de 25 mai 2023, în jurul orei 18.00, Poliţia Staţiunii Poiana Braşov a fost sesizată cu privire la faptul că o persoană de sex feminin şi-ar fi dat foc în zona Poiana Mică a staţiunii Poiana Braşov. Poliţiştii s-au deplasat cu operativitate la faţa locului, iar din cercetările efectuate până la acest moment a rezultat că o femeie, în vârstă de 66 de ani, din municipiul Braşov, şi-ar fi dat foc pe drumul forestier “Drumul Vechi”, ce face legătura între zona Poiana Mică şi strada Poiana Ruia din Staţiunea Poiana Braşov”, anunţă, vineri, Poliţia Judeţeană Braşov.
În urma leziunilor produse ca urmare a acţiunii de incendiere, persoana vătămată a intrat în stop cardio-respirator, nu a răspuns manevrelor de resuscitare şi s-a constatat decesul.
”Cu ocazia cercetării la faţa locului, poliţiştii au identificat un recipient din plastic transparent prezentând urme de combustibil lichid, o brichetă şi o bucată de carton care conţinea un mesaj.
În cauză a fost întocmit un dosar penal, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „ucidere din culpă”, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, urmând ca, la finalizarea acestora, să se propună soluţie legală”, a mai transmis Poliţia, citată de News.ro.
(Citește și: „Dosarul Revoluției, o nouă tergiversare – Curtea Supremă trimite cauza la Curtea de Apel„)
Femeia care s-a sinucis este mama lui Adrian Florin Negru, ucis la vârsta de 12 ani, în fața catedralei din Brașov
Cătălin Giurcanu, la rândul său fiu de Erou Martir, anunţă că femeia care a murit este mama Eroului Martir Adrian Florin Negru. Acesta avea 12 ani la Revoluţie şi a fost împuşcat.
”Pe 25 mai, s-a dus la mormântul lui Florin, băiatul ei de 12 ani împuşcat la Revoluţie, după aceea s-a dus în Poiana Braşov, şi-a turnat benzină şi şi-a dat foc… Atunci când au reuşit să o resusciteze, a spus că: «Am făcut gestul ăsta în numele eroilor martiri». După aceea şi-a dat duhul”, scrie Cătălin Giurcanu pe Facebook.
Potrivit acestuia, femeia s-a săturat de faptul că ”procurorii şi judecătorii îmbuibaţi de salarii şi pensii speciale mimează justiţia de 33 de ani”.
Motivul sinuciderii a fost confirmat și de jurnalistul Claudiu Loghin. Acesta a adăugat, pe contul său de Facebook, că femeia și-a dat foc pe Drumul Vechi, între Poiana Mică și Poiana Brașov, la aproximativ un kilometru și jumătate de locul în care s-a incendiat în martie 1989 Liviu Cornel Babeș în semn de protest față de crimele regimului comunist.
Ce povestea Ileana Militaru, mama lui Adrian Florin Negru, în 2011, pentru Jurnalul.ro, despre ultimele momentele când și-a văzut fiul:
Pe 21 decembrie 1989, Adita s-a dus la catedrala. L-am gasit acolo cand am ajuns cu colegii mei de la intreprindere. Ne dusesera pe toti, in mars, cu steaguri. Si mi-am vazut la un moment dat baiatul, in genunchi, strigand lozinci anti-comuniste. L-am luat de acolo si l-am dus acasa”, povesteste femeia.
In acea perioada, Ileana lucra pe santier, ca sudorita. Mergea la serviciu in schimburi si isi lasa copiii cu bunica lor. Adi aflase de la radio despre evenimentele de la Timisoara inca din 17 decembrie si, de-atunci, statea ca pe ace. Cand am ajuns acasa cu el, l-am rugat sa nu se mai duca pe strada, ca e lume multa si-l calca in picioare. Mi-a spus: „Mama, oamenii carora le e frica sunt niste lasi. Eu, daca as avea o putere, m-as duce pana la Timisoara sa vad cine ne vrea raul la tara”.
(După câteva zile și-a gasit copilul mort in capatul unei hale din spatele spitalului județean, intins pe o pufoaica militara. Avea ochii deschisi si zambea. Trupul ii era acoperit doar de un maieu subtire si o pereche de chiloti. In burta avea doua gauri mici, cat mucul de tigara, iar degetele de la mana stanga ii fusesera retezate – relata Jurnalul – n.red.)
Cand l-am ridicat la piept, mainile mi-au intrat in spatele lui. Era tot o gaura si nu mai avea coloana vertebrala. In momentul ala mi s-a rupt filmul. M-am trezit seara, pe la 4, pe un pat de spital, cu doctorii in jurul meu. Mi-au explicat ce s-a intamplat, mi-au spus ca fusese adus din oras si ca au vrut sa-l salveze, dar nu au avut ce sa-i mai faca pentru ca avea hemoragie interna foarte puternica. Mi-au pus in palma cele doua gloante pe care le-au scos din el si mi-au spus sa le pastrez. Mi le-a luat apoi legistul, cand a facut autopsiile”.
Dosarul Revoluției – pasat aproape un sfert de secol între procurori și judecători
În luna februarie a acestuia an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea “Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.
“În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României. În consecinţă, faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionarea a cauzei în primă instanţă”, a precizat ÎCCJ.
Fostul preşedinte Ion Iliescu (93 de ani), fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii.
Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
„Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, afirmau procurorii.
****
