Miniștrii de Externe ai statelor membre NATO se reunesc vineri, în sistem de videoconferință, cu câteva zile înainte de debutul discuțiilor SUA – Rusia care se organizează la Geneva. Reuniunea extraordinară a fost convocată pentru a discuta ”acumulările militare ale Rusiei în și la granițele Ucrainei și chestiuni mai ample legate de securitatea europeană”, precizeză un comunicat al Alianței.
Din nou, subiectele de interes pentru NATO – care vizează direct Europa – lipsesc de pe agenda publică a UE, care nu a convocat nicio întâlnire similară în săptămâna aceasta, întărind senzația, scrie Politico, că blocul comunitar rămâne doar un spectator al inițiativelor diplomatice conduse de SUA.
Moscova mimează dialogul, după ce l-a blocat 2 ani și jumătate: negocieri în pseudo- ”format Normandia”
Agenția de stat Interfax a anunțat că Moscova va găzdui, joi, ”discuții de urgență între Rusia, Ucraina, Franța și Germania ca parte a formatului Normandia”. Teoretic, ar trebui să fie o veste bună în condițiile în care acest canal de dialog este blocat de Rusia de aproximativ 2 ani și jumătate.
Practic însă speranțele legate de acestă reuniune trebuie să fie minime în condițiile în care, spre deosebire de fostele reuniuni ale acestui format, nivelul de reprezentare nu mai este la nivel de șef de stat sau de guvern, ci de consilieri.
Deutsche Welle prezintă lista participanților la discuțiile găzduite de Moscova:
Dmitry Kozak, adjunct al Administrației prezidențiale din Rusia, va fi gazda reuniunii. Guvernul german va fi reprezentat de Jens Plötner, consilier pe probleme de politică externă al cancelarului Olaf Scholz. Parisul îl trimite la negocieri pe Emmanuel Bonne, consilier al președintelui Emmanuel Macron. Ucraina nu a anunțat, deocamdată, pe cine va trimite la Moscova.
La ultima reuniune a formatului Normandia, în 2019, la masa tratativelor au stat 3 președinți (Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin) și un șef de guvern, cancelarul Angela Merkel.
SUA curtează nordicii
În paralel, consilierul pe probleme de Securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, a discutat cu oficiali din cele 5 state din Europa de Nord – membrii UE Finlanda, Danemarca și Suedia, și Norvegia și Islanda. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, s-a discutat despre ”disponibilitatea de a impune sancțiuni severe Rusiei în situația în care acesta continuă agresiunile din Ucraina”.
A doua zi după această convorbire, președintele Finlandei a reafirmat dreptul de a decide aderarea la NATO, iar Verzii din guvernul de la Helsinki au anunțat că renunță la opoziția față de intrarea în rândurile Alianței.
Comunicatul emis de Washington după discuțiile de marți a precizat că toate cele 5 state nordice ”au reafirmat dreptul fiecărui stat de a-și decide politica de alianțe militare”, o replică directă la solicitările Moscovei ca NATO să oprească procesul de extindere.
Sancțiunile legate de Nord Stream 2 revin în actualitate peste Atlantic
În ciuda intensului lobby rusesc pentru operaționalizarea conductei Nord Stream 2, proiectul a intrat într-un blocaj după ce autoritatea germană de reglementare a suspendat procesul de aprobare. Diviziunile din interiorul guvernului german pun sub semnul întrebării viitorul acestui proiect, mai ales că vicecancelarul Robert Habeck s-a declarat de acord cu blocarea Nord Stream 2 la primul semn de violare a teritoriului Ucrainei de către Rusia.
Adevăratele probleme apar însă din Statele Unite: republicanii și democrații s-au înțeles înainte de Crăciun, anul trecut, să organizeze din nou un vot în Congres, în ianuarie anul acesta, pentru reimpunerea de sancțiuni împotriva companiilor implicate în Nord Stream 2.
La schimb, republicanii, care au criticat decizia de anul trecut a lui Joe Biden de a amâna aplicarea de sancțiuni, vor vota persoanele nominalizate de democrați pentru poziții de ambasador.
Singura concesie făcută democraților este că proiectul precizează că pachetul de sancțiuni va fi pus în aplicare dacă Rusia ar invada Ucraina. Chiar și așa, diplomația germană activă la Washington a încercat în ultimele săptămâni să îi convingă atât pe republicani, cât și pe democrați că Nord Stream 2 nu este o armă pe care Putin o poate folosi împotriva Europei. Succesul lobby-ului german a fost limitat în condițiile în care prețurile la gaze în Europa subminează această teorie a Germaniei.
Înaintea discuțiilor SUA – Rusia și a Consiliului NATO – Rusia, reprezentații alianței nord-atlantice urmează să cadă de acord în următoarele zile asupra unui răspuns comun la agresiunile rusești.
