luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 decembrie, 2011

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, nu exclude, pe termen lung, participarea României la recapitalizarea Fondului Monetar Internaţional, după ce statele UE au decis să recapitalizeze cu 200 de miliarde de euro Fondul Monetar Internaţional.

Deşi oficialii români au primit asigurări verbale că România şi celelalte state non-euro care desfăşoară un acord stand-by cu FMI nu participă la recapitalizare, Orban a recunoscut că momentan această prevedere nu a fost reţinută în nici un document scris.

”Ar fi ilogic ca unui stat care se află într-un program de asistenţă macroeconomică financiară să contribuie cu fonduri la această instituţie, în condiţiile în care, chiar dacă nu primeşte fonduri, are cumva un acces în anumite condiţii la fondurile acestei instituţii. Dar, deocamdată, chestiunea aceasta nu apare nicăieri scrisă, dar din dialogul pe care l-am avut cu diferite instituţii comunitare, nu se pune în momentul de faţă problema ca România să contribuie cu sume la FMI”, a declarat Orban, într-un interviu acordat Agerpres.


”Nu putem exclude acest lucru, pe termen scurt şi pe termen mediu este improbabil, este foarte puţin probabil. Pe termen lung, nu putem exclude această participare cu fonduri la această instituţie internaţională”, a mai spus şeful MAEur.

Limitările pactului fiscal

Orban a respns existenţa unor riscuri privind aderarea României la Pactul fiscal, dar a recunoscut că există anumite limitări:

  • În momentul de faţă, în format 26, deci fără Marea Britanie, dacă se va merge cu formula aceasta de acord interguvernamental, vor fi nişte limitări din punct de vedere juridic şi din punct de vedere al aplicării diferitelor măsuri.
  • În primul rând, pe acord interguvernamental nu vei putea folosi instituţiile comunitare pentru urmărirea implementării diferitelor măsuri pe care le ai în acord şi asigurarea rolului pe care îl are Comisia Europeană, de gardian al Tratatelor.
  • În al doilea rând, noi instituţii. Chiar dacă reduse, sub o formă sau alta, rişti să adaugi anumite structuri suplimentare la ceea ce există în momentul de faţă. Şi ar putea să existe o duplicare a eforturilor, o anumită competiţie. Şi tocmai de aceea e de evitat acest scenariu, ar fi extrem de util ca Marea Britanie să se alăture acestui demers şi, până la urmă, dintr-un acord interguvernamental, să intrăm pe modificarea tratatelor Uniunii.
  • Se poate discuta de chestiunea că, în momentul în care vei fi obligat să ai un deficit structural de 0,5% sau surplus, anumite măsuri va fi mai greu să le iei şi va trebui să fii foarte atent asupra cheltuielilor pe care le ai în buget.
  • Va trebui să continuăm reformele structurale. Este esenţial ca, pentru a ne încadra în acest deficit structural de 0,5% sau să atingem surplusul, e nevoie să continuăm reformele structurale, să aşezăm economia românească pe baze mult mai sănătate, mai performante.
  • În măsura în care pieţele financiare nu se vor calma, există riscul să fie necesară luarea unor măsuri suplimentare pe termen scurt.

Avantajele acordului interguvernamental, după Orban:

  • Pe termen mediu şi pe termen lung, deciziile care au fost luate la Consiliul European din 8 şi 9 decembrie sunt foarte importante şi vor asigura o schimbare radicală în ceea ce priveşte modalitatea în care vor fi conduse politicile macroeconomice în statele membre şi modul în care va funcţiona Uniunea ca un tot.
  • În ceea ce priveşte măsurile pe termen scurt, s-au luat anumite decizii, de intrare în vigoare a mecanismului european de stabilitate mai devreme decât era prevăzută, la mijlocul anului 2012.
  • Asigurarea acelui plafon de 500 de miliarde de euro, care să fie permanent asigurat astfel încât să poată să se recurgă la el în situaţia în care anumite state membre nu fac faţă unor dificultăţi.
  • Din punct de vedere politic. este o linie roşie a politicii pe care o avem, de a evita apariţia unei fragmentări în interiorul Uniunii Europene. A nu ne ralia la această iniţiativă înseamnă practic nu numai să ne marginalizăm, ci să ne transformăm real într-un club de mâna a doua în interiorul Uniunii Europene.

Orban: România se poate dezvolta cu deficit structural de 0,5%, prin fondurile UE

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ministrul Orban a mai susţinut că România se poate dezvolta cu o limită de deficit structural de 0,5% din PIB şi de datrie publică de 60% din PIB, pentru că, deşi dispune de angrenaje de creştere economică mai reduse, poate beneficia de un aprot mai mare de fonduri de coeziune decât state ca Germania, Franţa, Italia.

”Poţi să te dezvolţi inclusiv având deficite mici sau chiar surplusuri în măsura în care eşti capabil să utilizezi eficient banii pe care îi ai la dispoziţie. În plus, un lucru foarte important: să nu uităm că şi acum, în perioada 2007-2013, şi foarte probabil în perioada următoare, 2014-2020, România va beneficia de sume importante, ca fonduri nerambursabile, care pot fi utilizate în dezvoltare, în timp ce statele dezvoltate nu beneficiază de asemenea sume, ele sunt contributori net la bugetul UE”, a mai susţinut ministrul Afacerilor Europene.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: