EY: Impozitul pe cifra de afaceri ar produce daune mai mari decât câștiguri. Proiectul ar fi sortit eșecului - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

EY: Impozitul pe cifra de afaceri ar produce daune mai mari decât câștiguri. Proiectul ar fi sortit eșecului

6 iulie, 2017

Impozitul pe cifra de afaceri o să genereze câştigători şi perdanţi, dar daunele vor fi mai mari decât câştigurile. Nu este un impozit pe care să putem să îl acceptăm rezonabil”, a declarat, joi, Alex Milcev, partener şi liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, o asemenea măsură nu poate trece de Comisia Europeană, pentru că „se aseamănă foarte mult cu TVA. O astfel de situaţie ar duce la imposibilitatea aplicării directivelor europene. Este un proiect care nu este sortit succesului. Nu are şanse sa treacă”, a spus la rândul său Andra Caşu, director executiv al departamentului de asistenţă fiscală şi juridic al EY.

Totodată, noul impozit ar „crea multe tensiuni în sistem” și nu ar încuraja performanța Fiscului, în condițiile în care acesta colectează mai puţin de 80% din valoarea declarată a obligaţiilor, fără a mai lua în calcul evaziunea fiscală.

Alex Milcev, partener, lider departament asistenţă fiscală şi juridică, EY

„La ANAF se declară impozit pe profit, accize, TVA, impozit pe salarii de 100 de lei, să spunem. Ei colectează 75-78 lei. 80 lei cred că nu au depăşit niciodată. Peste 20% din banii declaraţi nu se colectează, lăsând la o parte evaziunea fiscală de 20-50%. Vorbim de banii care sunt pe masă. Clar sunt şi firme fantomă, care au intrat în faliment între timp”, a spus Alex Milcev.

Ţări cu rate de colectare mai mari nu au apelat la un astfel de instrument fiscal. „Ţările scandinave sunt la 97-99% grad de colectare, deci noi 70 plus, ei 100 minus un pic”. Şi „bulgarii sunt mult mai buni la acest capitol. Au un proiect reuşit de modernizare a Fiscului lor. Au unul dintre cele mai performante sistemele de colectare din UE. Rata de colectare a crescut”, potrivit lui Alex Milcev, citat de Agerpres.

Sistemul fiscal din România nu este „prost”, a ajuns la un grad de stabilitate mai mare, „cel puţin în ultimii 10 ani, de când am intrat în UE, şi „nu trebuie umblat la sistem, să facem alte reguli. Trebuie întărite regulile care există. Aşa e în toată lumea”, a adăugat oficialul EY.

Taxa de solidatitate

Introducerea taxei de solidaritate va produce pagube mai mari decât avantaje: va alunga specialiştii din România, iar cei care s-au pregătit în afara ţării nu vor reveni, potrivit Andrei Caşu.

Andra Caşu, director executiv departament asistenţă fiscală şi juridică, EY

Este vorba de cei care câştigă venituri mai mari, de 10 ori salariul minim pe economie, care oferă o „bază de taxare destul de mică, circa 30.000 de persoane. Adică nu este o gaură neagră. Problema pe care ne-am pus-o noi este ce procent. Noi discutam între noi că va fi ceva în jur de 0,5%, mic, simbolic. Am fost surprinşi să vedem că s-au vehiculat cifre ca 10%, 25%, foarte mari”, a spus Andra Caşu.

Ca urmare ţara ar pierde competenţe. „Specialiştii vor fi alungaţi, cei care s-au pregătit peste hotare şi targetul ar fi aducerea lor înapoi. Sau viceversa, alţi tineri care se şcolesc aici şi vor pleca”, a arătat oficialul EY.

Taxa de solidaritate aplicată celor cu venituri excepţionale ar urma să fie aplicată din 2018, potrivit ministrului Finanţelor Ionuţ Mişa. Proporţia taxei este încă analizată.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ministrul Finanţelor a recunoscut că „numărul persoanelor cu aşa venituri este destul de mic. Se situează până în 10 procente din cei care deţin venituri”, ceea ce a stimulat comentarii potrivit cărora taxa ar fi mai degrabă o acţiune de imagine politică, decât una de management fiscal.

„Dacă aş fi arbitru la examenul de admitere în Camera consultanţilor fiscali, nu cred că o să îi putem primi, cu asemenea iniţiativă, printr-o notă de trecere”, a conchis Alex Milcev.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr