Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) estimează la 800 de milioane de euro exportul paralel de medicamente al României, pe baza mai multor date privind piața farmaceutică din țara noastră.
Reamintim că acest comerț paralel le permite angrosiștilor să cumpere medicamente dintr-un stat membru unde prețurile sunt mai mici și să le vândă în alte state membre, unde prețurile sunt mai ridicate.
Importurile și exporturile paralele de medicamente sunt compatibile cu libera circulație a mărfurilor, însă au generat în unele țări, precum România, criza unor tratamente, unele vitale pentru pacienți.
Calculele ARPIM:
Totalul exporturilor de medicamente din România s-a cifrat anul trecut la aproximativ 1,25 de miliarde de euro, în timp ce valoarea totală a medicamentelor produse în țară a fost de aproape 800 de milioane de euro, a declarat sâmbătă directorul executiv al Asociaţiei, Dan Zaharescu.
Din producția internă se exportă aproximativ jumătate și restul se consumă în țară, a mai adăugat directorul ARPIM, astfel încât comerțul paralel se ridică la aproximativ circa 800 milioane de euro anual.
„Deci, nivelul comerţului paralel cu medicamente sau comerţ intracomunitar este cam de 800 de milioane de euro la o piaţă (locală – n. r.) care la nivel de preţ de producător este cam de 6,2 miliarde de euro, deci undeva în jurul a 15 – 17% din totalul pieţei farmaceutice este reprezentat de medicamentele care ies din România şi care afectează accesul pacienţilor la medicamente”, a explicat Dan Zaharescu, citat de Agerpres.
Această situaţie, spune Zaharescu, pune într-o postură dificilă producătorii de medicamente, întrucât ar pierde de două ori:
- Pe de o parte, ei sunt datori să aducă medicamentele în România pentru pacienţii români, însă, din cauza acestei reexportări a medicamentelor de către traderi, producătorii pierd, pentru că produsele sunt vândute pe pieţe unde preţurile sunt mai mari, dar veniturile se duc de fapt la aceşti angrosişti de medicamente.
- Pe de altă parte, producătorul de medicamente trebuie să acopere golul care s-a produs în România cu cantităţi suplimentare.
Deficitul balanței comerciale în 2023 – 5,2 mld. euro, în 2023
Deficitul balanţei comerciale a României pe medicamente în 2023 a fost de peste 5,2 miliarde de euro (aproximativ 18% din total), a mai spus Dan Zaharescu.
Datele pieței pharma din România, preznetate de ARPIM:
- Valoarea anuală a pieţei pharma a atins 7,051 miliarde euro în trimestrul I 2024, în Romania, cu 13,6% mai mult decât în 2023.
- Din aceasta, medicamentele cu vânzare în baza prescripţiei medicale au însumat 5,169 miliarde euro.
- Valoarea OTC-urilor (Over the Counter, produs medicamentos care se poate elibera fără prescripţie medicală) a fost de 1,882 miliarde euro.
Cheltuielile cu medicamente ale Casei Naționale de Asigurări, mult sub nevoile pacienților
Cheltuielile nete ale CNAS cu medicamentele s-a ridicat în 2023 la suma de 17,36 miliarde lei, iar pentru acest an e prevăzută suma de 17,7 miliarde lei.
Cu 2% a crescut bugetul de medicamente în 2024, deşi existau 28 de medicamente care aşteptau rambursarea din octombrie 2023 şi 50 de medicamente care asteaptă începerea negocierilor de cost-volum.
”Sistemul de asigurări de sănătate împlineşte 25 de ani în 2024, dar modul de organizare şi funcţionarea este complet diferit faţă de proiectul iniţial şi din această cauză el este departe de a avea capacitatea de a acoperi nevoile reale ale populaţiei României de astăzi şi cu atât mai mult, ale populaţiei de mâine. Actualul sistem de rambursare a fost creat în 2008 şi completat în 2015 cu mecanismele de evaluare a tehnologiilor medicale şi contractele cost volum/cost volum rezultat”, arată datele ARPIM, citate de News.ro.
Totalul investiţiilor de capital în industria farmaceutică din România în perioada 2000 – 2020 nu depăşeşte 250 milioane euro (studiu PWC).
Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din Romania rămân cele mai scăzute dintre ţările UE – 9% din PIB este media europeană a cheltuielilor publice pentru sănătate.
În Romania, 4,5% din PIB este finanţarea sănătăţii din surse publice în 2024, nemodificată din 2023 şi aproape egală cu nivelul din 2018, arată datele OECD State of Health in the EU Romania.
Reglementările care afectează industria – în contextul mixului dintre piață liberă și domeniu reglementat – în prezentarea ARPIM
În ultimii 5 ani s-au retras aproximativ 3.000 de medicamente din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piaţă.
Preţul medicamentelor în România, pentru medicamentele care se eliberează cu prescripţie medicală, este reglementat de stat la nivelul cel mai mic dintr-un coş de 12 ţări din Uniunea Europeană, recunoscute ca fiind ţările cu cele mai mici preţuri.
„Deci, avem un minim al minimelor din Europa în România şi peste acest preţ vine şi o taxă de 25%, taxa claw back, pe care o plătesc producătorii de medicamente pe valoarea decontată de Casa de Asigurări de Sănătate a Medicamentelor lor. Deci, practic, preţul net pentru producătorul de medicamente inovatoare este cel mai mic din Uniunea Europeană: -25%, iar pentru medicamentele generice este cel mai mic preţ, tot aşa, -15%, care este valoarea taxei claw back pentru medicamentele generice. Politica de rambursare este reglementată după o legislaţie adoptată în 2014 în acest moment. Este o Hotărâre de guvern peste care se adaugă o serie întreagă de prevederi din Legea 95 şi ordine comune ale ministrului Sănătăţii şi ale preşedintelui Casei de Asigurări de Sănătate, care reglementează diverse aspecte legate de politica de rambursare, iar politica de achiziţii a medicamentelor este reglementată de Legea 98 din 2016 şi din ordonanţa de urgenţă 77, cea cu claw back-ul şi cea care introduce acordurile pentru accesul pacienţilor la medicamente. Acesta este cadrul de reglementare, cum spuneam, extrem de riguros. El este parte din legislaţia europeană şi, pornind de la cadrul de constituire a Uniunii Europene, care introduce conceptul de piaţă liberă, dar aici avem de-a face cu un paradox, pentru că acest concept de piaţă liberă şi medicamentele fac parte din acest concept, ele circulă liber în spaţiul european, ca orice marfă, dar se eliberează către pacienţi după o legislaţie care este specifică fiecărui stat din UE”, a declarat Dan Zaharescu, citat de Agerpres.
****
