La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Exportul net ”sărbătorește” cea mai mare influență negativă asupra creșterii PIB din ultimii 10 ani

de Marin Pana , 15.7.2019

România a înregistrat în 2018 cea mai mare influenţă negativă a schimburilor externe de bunuri şi servicii asupra creşterii economice din acest deceniu.

Cu -1,7 puncte procentuale efect al exportului net, s-a depăşit valoarea din 2015 (-1,4 pp) şi s-a ajuns la un nivel de circa două ori şi jumătate mai mare decât în 2017.

Pe parcursul ultimilor patru ani, creşterea economică în termeni reali a fost, în medie, de circa 5%. Dar, dacă influenţa schimburilor externe nu ar fi fost sistematic negativă, am fi consemnat o medie de 6%.

Un procent în plus nu pare mult, dar ar fi echivalat cu un avans al PIB de 26,2% în loc de 21,4% iar România ar fi fost acum la 67% din media UE şi nu la 64%.

Dacă România ar fi avut în fiecare an o influenţă negativă a exportului net, inclusiv în 2012 şi 2013, adică atunci când am ieşit din criză, nu am mai fi înregistrat creşterea economică cu care am reuşit să revenim în 2014 la valoarea PIB din 2008, ci am fi fost pe mai departe în declin, fără a mai reuşi relansarea consemnată din 2015 încoace.

Problema influenţei negative a exportului net asupra avansului economic este una deja cronicizată. Ea se regăseşte la cele mai mari valori din ultimii ani atât în 2015, când deficitul de cont curent a avut valoarea minimă (-0,7% din PIB), cât şi în 2018, când deficitul de cont curent a avut valoarea maximă (-4,5% din PIB).

În 2016, pe fondul unei politici mai moderate pe partea de creştere a veniturilor, s-a încercat revenirea spre un punct de echilibru (-0,3%, la fel ca în 2014). Din păcate,  reorientarea către export, după modelul reuşit în anii decisivi pentru ieşirea din criză, 2012, şi (mai ales) 2013 a fost abandonată.

Dacă privim seria mai lungă de cifre pentru a găsi soluţia dezirabilă, am putea concluziona că cel mai bine ar fi ca importul să aibă o valoare cu plus (tradusă în minus la exportul net) care să fie undeva până în trei procente, în timp ce exportul să vină cu o influenţă de cinci – şase la sută.

Din această combinaţie ar rezulta un efect al exportului net de două-trei procente, care să se adauge la efectul majorării cererii interne, acoperită din surse proprii. Şi care să se constituie într-un factor de influenţă sistematic pentru reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de media europeană.

Metabolisme similare

Practic, metabolismul economic seamănă (nu întâmplător) cu cel uman. Reducerea (prin deciziile unora) pentru o perioadă a consumului de acasă, exagerat în raport cu necesităţile obiective ale organismului, şi desfăşurarea de activităţi fizice în exterior ( sub presiunea ieşirii din starea de boală) au fost urmate de exploatarea politico-socială a unei senzaţii obiective de foame.

Firească până la un punct din perspectivă chimico-biologică, dar urmată de excese (prin deciziile altora, care au „descoperit” ce bine e să fii sedentar cu burta plină, chiar dacă nu produci banii pentru achitarea notei de plată). Fără mişcare externă suficientă şi cu mese interne bogate s-a ajuns la un soi de obezitate a PIB. Care a devenit mai mare dar nu şi mai sănătos.

România arată precum o persoană care mănâncă exagerat pe datorie, fără să investească mai nimic pentru casă, în timp ce face hipertensiune inflaţionistă şi diabet pe deficite externe.

Şi care o să se simtă bine, până când o să-i vină rău. După care o să apeleze la aceiaşi medici care i-au tot spus să fie mai cumpătată şi o să se supere că medicamentele administrate sunt amare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.7.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult