Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Exportul net ”sărbătorește” cea mai mare influență negativă asupra creșterii PIB din ultimii 10 ani

de Marin Pana , 15.7.2019

România a înregistrat în 2018 cea mai mare influenţă negativă a schimburilor externe de bunuri şi servicii asupra creşterii economice din acest deceniu.

Cu -1,7 puncte procentuale efect al exportului net, s-a depăşit valoarea din 2015 (-1,4 pp) şi s-a ajuns la un nivel de circa două ori şi jumătate mai mare decât în 2017.

Pe parcursul ultimilor patru ani, creşterea economică în termeni reali a fost, în medie, de circa 5%. Dar, dacă influenţa schimburilor externe nu ar fi fost sistematic negativă, am fi consemnat o medie de 6%.

Un procent în plus nu pare mult, dar ar fi echivalat cu un avans al PIB de 26,2% în loc de 21,4% iar România ar fi fost acum la 67% din media UE şi nu la 64%.

Dacă România ar fi avut în fiecare an o influenţă negativă a exportului net, inclusiv în 2012 şi 2013, adică atunci când am ieşit din criză, nu am mai fi înregistrat creşterea economică cu care am reuşit să revenim în 2014 la valoarea PIB din 2008, ci am fi fost pe mai departe în declin, fără a mai reuşi relansarea consemnată din 2015 încoace.

Problema influenţei negative a exportului net asupra avansului economic este una deja cronicizată. Ea se regăseşte la cele mai mari valori din ultimii ani atât în 2015, când deficitul de cont curent a avut valoarea minimă (-0,7% din PIB), cât şi în 2018, când deficitul de cont curent a avut valoarea maximă (-4,5% din PIB).

În 2016, pe fondul unei politici mai moderate pe partea de creştere a veniturilor, s-a încercat revenirea spre un punct de echilibru (-0,3%, la fel ca în 2014). Din păcate,  reorientarea către export, după modelul reuşit în anii decisivi pentru ieşirea din criză, 2012, şi (mai ales) 2013 a fost abandonată.

Dacă privim seria mai lungă de cifre pentru a găsi soluţia dezirabilă, am putea concluziona că cel mai bine ar fi ca importul să aibă o valoare cu plus (tradusă în minus la exportul net) care să fie undeva până în trei procente, în timp ce exportul să vină cu o influenţă de cinci – şase la sută.

Din această combinaţie ar rezulta un efect al exportului net de două-trei procente, care să se adauge la efectul majorării cererii interne, acoperită din surse proprii. Şi care să se constituie într-un factor de influenţă sistematic pentru reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de media europeană.

Metabolisme similare

Practic, metabolismul economic seamănă (nu întâmplător) cu cel uman. Reducerea (prin deciziile unora) pentru o perioadă a consumului de acasă, exagerat în raport cu necesităţile obiective ale organismului, şi desfăşurarea de activităţi fizice în exterior ( sub presiunea ieşirii din starea de boală) au fost urmate de exploatarea politico-socială a unei senzaţii obiective de foame.

Firească până la un punct din perspectivă chimico-biologică, dar urmată de excese (prin deciziile altora, care au „descoperit” ce bine e să fii sedentar cu burta plină, chiar dacă nu produci banii pentru achitarea notei de plată). Fără mişcare externă suficientă şi cu mese interne bogate s-a ajuns la un soi de obezitate a PIB. Care a devenit mai mare dar nu şi mai sănătos.

România arată precum o persoană care mănâncă exagerat pe datorie, fără să investească mai nimic pentru casă, în timp ce face hipertensiune inflaţionistă şi diabet pe deficite externe.

Şi care o să se simtă bine, până când o să-i vină rău. După care o să apeleze la aceiaşi medici care i-au tot spus să fie mai cumpătată şi o să se supere că medicamentele administrate sunt amare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.7.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult