vineri

21 iunie, 2024

7 martie, 2022

Nesiguranța și volatilitatea prețurilor aruncă în aer prognozele privind prețul petrolului. Situația este complicată de tentația americană de a impune embargou pe exporturile rusești, dar și de complicațiile privind „acordul nuclear” privind Iranul.

Dacă cea mai mare parte a exporturilor rusești ar fi scoase de pe piață (5 mil. barili / zi), prețurile ar putea ajunge la 200 de dolari / barili, de la 125 în prezent, potrivit analiștilor de la Bank of America. Estimările JP Morgan Mitsubishi UFJ Financial Group sunt mai jos, dar nu sub 185, respectiv 180 de dolari /baril, potrivit Reuters.

Cotația petrolului de tip Brent a atins câteva minute pragul de 139,13 dolari / baril, iar cea a tipului WTI 139,5 dolari pe barili în dimineața de luni. Adică mai aproape de maximul de 147,5 dolari / barili din iulie 2008 (într-o tonă de petrol încap circa 7 barili).


Chiar dacă a prețurile au revenit, cotând sensibil mai jos, la 125, respectiv 122 dolari / baril, tensiunea persistă. La cotațiile de luni de la prânz, prețurile erau în creștere cu 6,89%, respectiv 7,24% față de închiderea de vineri.

De la începutul anului petrolul s-a scumpit de peste 1,6 ori și de peste 1,3 ori de la 24 februarie, ziua când a început războiul în Ucraina.

Războiul petrolului declanșat odată cu invazia Ucrainei se mai duce și pe alte două fronturi foarte strâns conectate:

  • cel al unui embargou ipotetic contra exporturile de petrol și gaze rusești și
  • cel al ridicării embargoului existent pe exporturile iraniene, strict legat de respectarea așa zisului „acord nuclear” (JCPOA) care vizează această țară.

Miza embargoului împotriva petrolului rus

Secretarul de stat american Antony Blinken a vorbit, duminică, de discuții ale SUA cu alianții europeni privind impunerea unor interdicții la importurile de țiței rusesc.


Totodată Casa Albă și comisiile Congresului avansează privind procedura impunerii propriului embargo de către SUA.

Europenii ar fi devenit ceva mai deschiși la această propunere, deși se bazează pe importurile de gaze și petrol rusesc.

Rusia a asigurat 46,8% din importurile UE de gaze și 24,7% din cele de gaze, în primul semestru din 2021

„Suntem în discuții foarte active cu partenerii noștri europeni cu privire la interzicerea importului de petrol rusesc în țările noastre, menținând totdată, desigur, constantă aprovizionarea globală”, a declarat Antony Blinken la emisiunea NBC „Meet the Press”.

În Germania ideea nu este întâmpinată deloc cu căldură și nu este considerată utilă dacă nu poate fi susținută pe termen lung.

Annalena Baerbock

„Nu are rost (embargoul, n.r.) dacă peste trei săptămâni aflăm că mai avem electricitate decât pentru câteva zile în Germania. (…) Dacă se sting luminile în Germania sau Europa, nu se vor opri tancurile”, a spus Annalena Baerbock, ministrul de Externe german, citată de Euractiv.

Nici Japonia nu îmbrățișează ideea.

Rusia este al cincilea exportator de petrol pentru Japonia și un purtător de cuvânt al guvernului nu a dorit să comenteze subiectul.

Petrolul rusesc este greu de înlocuit

Embargoul nu este deloc simplu, pentru că petrolul rusesc este greu de înlocuit.

Rezerva capacității de producție de rezervă a țărilor OPEC Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak ajunge abia  2,0-2,5 milioane de barili pe zi în următoarele 30-60 de zile, potrivit estimării RBC Capital, citată de Reuters.

Este mult sub eventualul deficit de 5 milioane de barili de export rusesc estimat mai sus și chiar sub unul mai puțin sever de 3 – 4 milioane de barili.

Miza iraniană

O mare parte din deficitul de petrol din urma eventualului emargou împotriva Rusiei, ar putea fi acoperită prin ridicarea altuia, a celui împotriva Iranului.

Iranul a fost sancționat pentru nerespectarea așa numitului „acord nuclear” (Joint Comprehensive plan of Action – JCPOA). Acordul din 2015 oprea Iranul, printre altele, să continue cu îmbogățirea uraniului care stârnise mari îngrijorări privind producția armelor nucleare.

Nerespectării acrodului i-a urmat embargoul, dar în ultima vreme Iranul s-a arătat gata să revitalizeze acordul.

Numai că JCPOA este un acord cu Iranul la care Rusia este parte semnatară, alături de alte cinci mari puteri (SUA, China, Marea Britanie, Franța și  Germania).

Iar Rusia a fost acuzată de Franța că îi șantajează pe co-semnatarii occidentali, ca să nu permită progresul discuțiilor. Afectată, acum, ea însăși de sancțiunile occidentale, Rusia a cerut ca acestea să nu-i afecteze schimburile comerciale cu Iranul.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: