fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Tendință vizibilă de revenire a industriei, în ciuda cifrelor conjuncturale: Obiectiv – refacerea rapidă a nivelului atins în 2018

România a consemnat în luna august 2020 o scădere de -10,5% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută) iar valoarea față de aceeași… Mai mult

14.10.2020

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Experți în fiscalitate: Cât de haotice sunt excepțiile din Codul fiscal și cât de dificilă va fi recalibrarea

de Adrian N Ionescu , 1.12.2019

Abundenţa de excepţii de la aplicarea Codului Fiscal a creat mai degrabă privilegii decât motoare de dezvoltare a economiei şi societăţii. Corecțiile nu trebuie făcute în absența unei viziuni de stimulare fiscală a dezvoltării țării.

Sunt concluziile desprinse din opiniile experţilor în fiscalitate solicitate de Cursdeguvernare.ro, ca reacţie la o sugestie strecurată de guvernatorul Băncii Naţionale în prezentarea celui mai recent raport asupra inflaţiei.

„Ajustările trebuie să privească în primul rând excepţiile din Codul Fiscal, care sunt prea multe”, a spus Mugur Isărescu, comentând măsurile care ar putea fi luate privind dezechilibrele bugetare.

Abundența excepţiilor

Zeci de scutiri de la obligațiile din Codul fiscal sunt prevăzute ca excepţii chiar în acesta.

„Într-adevăr, Codul Fiscal a început să abunde în excepții. S-au creat astfel, prin intermediul acestora, categorii „privilegiate” atât în zona impozitării companiilor cât și în zona impozitării muncii”, spune Ruxandra Jianu , partener la Biriş Goran Tax Consulting.

După ce Codul Fiscal a fost rescris în 2015, „au fost aprobate multe acte normative, care au introdus noi excepții de la regulile generale atât în cazul impozitului pe venit, cât și a impozitului pe profit sau a TVA”, remarcă și Daniel Anghel, partner şi lider al serviciilor fiscale şi juridice PwC România.

Ministerul Finanțelor și mediul de afaceri încercaseră să ajungă la un Cod Fiscal cu un conținut mai clar și cu o bază de impozitare echitabilă pentru contribabil – „lucru obținut într-o mai mică măsură decât ne propusesem”, spune Daniel Anghel.

O generozitate haotică

Politica fiscală n-ar trebui să fie generoasă în exceptări de la obligații, ci rațională, în funcție de coordonatele pe care strategia de dezvoltare a țării i le stabilește, respectiv de  coordonarea și nu cu confruntarea cu alte politici guvernamentale.

Nu există însă o astfel de strategie, care să stabilească anume care domeniu să fie stimulat prin exceptări de la obligațiile din Codul Fiscal, dincolo de ciclurile electorale, pe termen lung, așa cum se cuvine unei strategii.

„În anumite situații a apărut un dezacord al regulilor din Codul fiscal și aș putea spune că este nevoie de o viziune unitară privind obiectivul politicii fiscale”, spune Daniel Anghel.

Sistemul haotic al exceptărilor a contribuit la amplificarea dezechilibrului bugetar.

(Citiţi şi: „Rectificarea bugetară: deficit de 4,3% din PIB. Problemele de la venituri, dilemele de la cheltuieli”) 

Altfel, rezultatele exceptării de la anumite obligaţii fiscale sunt contradictorii, tocmai din cauza modului în care au fost decise şi aplicate.

Politici guvernamentale în conflict unele cu altele

Stimulentele fiscale sunt în fapt subvenţii.

Astfel ar trebui „premiate cu subvenţii indirecte firmele şi persoanele active în domenii cu impact social masiv, în care statul performează scăzut ca furnizor de servicii şi în care încă nu suntem competitivi în raport cu ţările dezvoltate”, explică Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner la KPMG România.

În unele cazuri, aceste simili-subvenţii au efectul scontat: „Aș spune că da. Cea mai recentă masură, pentru domeniul construcțiilor, a dus deja la o creștere cu 8% a ofertei”, consideră expertul citat. Efectul asupra domeniului IT este de asemenea remarcabil: contribuție de 6% la PIB.

În alte cazuri, subvenţiile fiscale au fost inutile pentru dezvoltarea ţării, pentru că au intrat în conflict cu efectul altor politici guvernamentale: cazul reduceri de TVA vs creşteri salariale şi de pensii.

Scutirile de TVA prin reduceri de la cota standard de 19%, până la 9% şi chiar la 5%, nu duc la ieftinirea serviciilor medicale şi a accesului la hrană şi cultură, inclusiv prin turism.

„Ieftinirea lor generalizată este puţin probabilă, în condiţiile în care consumul a fost stimulat masiv prin creşteri salariale”, spune Ramona Jurubiţă.

Discrepanţe anacronice

Discrepanţa dintre taxarea veniturilor din investiţii şi taxarea muncii a crescut extrem de mult.

Prin impozitul specific, „în numele încurajării turismului, unităţile hoteliere, restaurantele, pensiunile etc. au ajuns să plătească un impozit anual mai mic decât cel plătit pentru un salariu dublu faţă de cel mediu”, spune Ruxandra Jianu.

Mai rău, unele scutiri au efectul advers al încurajării muncii la negru.

„Cu un impozit pe profit de 16%, cuplat cu unul pe dividende de 5%, există tentaţia acţionarului de a scoate profit din firmă ca să platească la negru total sau parţial salariaţii, având un cost fiscal de 25 de bani la fiecare leu net acordat salariatului. Comparaţi asta cu costul de 75 de bani pentru fiecare leu net acordat salariatului, dacă acesta este plătit la “alb”. Costul fiscal este de 3 ori mai mare!”, atrage atenţia Ramona Jurubiţă.

La fel şi în cazul microintreprinderilor cu cifra de afaceri de până la un milion de euro, care plătesc o suma anuală fixă, indiferent de profit – ceea ce este tot o formă de subvenţionare fiscală.

„Dacă impozitul pe dividende de 5% este cuplat cu impozit de 1% pe venitul microîntreprinderii (un sistem alternativ de taxare, la care accesul este condiţionat de mărimea veniturilor), întreprinzătorul se poate plăti pe sine insuşi, pentru munca depusă în afacerea proprie, cu un cost fiscal de numai 6,3 bani la un leu net”, a calculat expertul KPMG.

Soluţii graduale la probleme declanşate brusc

„Soluţia pe care mediul de afaceri o vede de ani de zile pentru reglarea dezechilibrelor în special în zona impozitării muncii ar fi plafonarea bazei de calcul pentru contribuţiile sociale pe suma veniturilor şi nu pe sursa veniturilor”, aminteşte Ruxandra Jianu, partener la Biriş Goran Tax Consulting.

Pe baza declaraţiei unice s-ar stabili un plafon maxim, „ideal 3 salarii medii brute, raportat la suma veniturilor indiferent de sursă (muncă, câştiguri de capital, dividende, chirii, drepturi de autor etc.) peste care nu se vor ma datora contribuţii sociale (pensie şi sănătate). În acest fel se va lărgi baza de impozitare şi se va asigura un flux de resurse la bugetul de stat”, consideră expertul citat.

În general, „o eventuală reversare a tendinței din ultimii ani – care a dus la apariția unui număr considerabil de excepții – nu ar trebui să fie făcută ad-hoc. Ideal, pentru a avea o abordare unitară, ar trebui să fie fundamentată pe studii de impact care să evalueze efectele în economie înainte de a fi adoptată”, spune Daniel Anghel, partener la PwC Rmânia.

„În cazul în care se va relua procesul de uniformizare a bazei de impozitare prin eliminarea excepțiilor, nu mă aștept să aibă loc o eliminare completă a tuturor derogărilor actuale”, spune Daniel Anghel.

Este cu atât mai dificilă recalibrarea sistemului fiscal acum, când perioada de creştere economică se apropie de sfârşit, după ce stimulentele fiscale luate de guvernele ultimilor ani au fost luate prociclic.

„Este clar că măsuri punctuale şi intempestive, într-un moment fragil al economiei, de eliminare a „excepţiilor”, sunt la fel de puţin recomandabile ca o majoare de impozite sau taxe”, avertizează Ramona Jurubiţă, director şi partner al KPMG România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Oros: Guvernul a acceptat alocarea a 7,2 miliarde de euro pentru agricultură. Priorități – ferma de familie, gestionarea apei

Vladimir Ionescu

Guvernul României şi premierul Ludovic Orban au acceptat alocarea a 7,25 de miliarde de euro pentru agricultură, a anunțat duminică ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,… Mai mult

Europa

Marea Chinei de Sud – noul focar global de tensiuni: SUA trimit patrule ale gărzii de coastă pentru a contracara activitățile destabilizatoare ale Beijingului

Vladimir Ionescu

Statele Unite au anunţat vineri trimiterea de nave de patrulare ale gărzii de coastă în Pacific pentru a contracara activităţile “destabilizatoare” ale Beijingului în zonele… Mai mult

Europa

Franța și-a rechemat ambasadorul din Turcia după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a spus că Emmanuel Macron are nevoie de un control psihiatric

Vladimir Ionescu

Președintele francez Emmanuel Macron și-a rechemat ambasadorul de la Ankara pentru consultări, după ce Recep Tayyip Erdogan l-a insultat, afirmând că are nevoie de un… Mai mult

Europa

Jens Stoltenberg, NATO: Afganistan ar putea deveni un “rai” al teroriștilor după retragerea trupelor alianței

Razvan Diaconu

NATO se confruntă cu o dilemă în Afganistan şi trebuie să decidă dacă va părăsi ţara, riscând astfel ca aceasta să devină un rai al… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult