La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Experți în fiscalitate: Cât de haotice sunt excepțiile din Codul fiscal și cât de dificilă va fi recalibrarea

de Adrian N Ionescu , 1.12.2019

Abundenţa de excepţii de la aplicarea Codului Fiscal a creat mai degrabă privilegii decât motoare de dezvoltare a economiei şi societăţii. Corecțiile nu trebuie făcute în absența unei viziuni de stimulare fiscală a dezvoltării țării.

Sunt concluziile desprinse din opiniile experţilor în fiscalitate solicitate de Cursdeguvernare.ro, ca reacţie la o sugestie strecurată de guvernatorul Băncii Naţionale în prezentarea celui mai recent raport asupra inflaţiei.

„Ajustările trebuie să privească în primul rând excepţiile din Codul Fiscal, care sunt prea multe”, a spus Mugur Isărescu, comentând măsurile care ar putea fi luate privind dezechilibrele bugetare.

Abundența excepţiilor

Zeci de scutiri de la obligațiile din Codul fiscal sunt prevăzute ca excepţii chiar în acesta.

„Într-adevăr, Codul Fiscal a început să abunde în excepții. S-au creat astfel, prin intermediul acestora, categorii „privilegiate” atât în zona impozitării companiilor cât și în zona impozitării muncii”, spune Ruxandra Jianu , partener la Biriş Goran Tax Consulting.

După ce Codul Fiscal a fost rescris în 2015, „au fost aprobate multe acte normative, care au introdus noi excepții de la regulile generale atât în cazul impozitului pe venit, cât și a impozitului pe profit sau a TVA”, remarcă și Daniel Anghel, partner şi lider al serviciilor fiscale şi juridice PwC România.

Ministerul Finanțelor și mediul de afaceri încercaseră să ajungă la un Cod Fiscal cu un conținut mai clar și cu o bază de impozitare echitabilă pentru contribabil – „lucru obținut într-o mai mică măsură decât ne propusesem”, spune Daniel Anghel.

O generozitate haotică

Politica fiscală n-ar trebui să fie generoasă în exceptări de la obligații, ci rațională, în funcție de coordonatele pe care strategia de dezvoltare a țării i le stabilește, respectiv de  coordonarea și nu cu confruntarea cu alte politici guvernamentale.

Nu există însă o astfel de strategie, care să stabilească anume care domeniu să fie stimulat prin exceptări de la obligațiile din Codul Fiscal, dincolo de ciclurile electorale, pe termen lung, așa cum se cuvine unei strategii.

„În anumite situații a apărut un dezacord al regulilor din Codul fiscal și aș putea spune că este nevoie de o viziune unitară privind obiectivul politicii fiscale”, spune Daniel Anghel.

Sistemul haotic al exceptărilor a contribuit la amplificarea dezechilibrului bugetar.

(Citiţi şi: „Rectificarea bugetară: deficit de 4,3% din PIB. Problemele de la venituri, dilemele de la cheltuieli”) 

Altfel, rezultatele exceptării de la anumite obligaţii fiscale sunt contradictorii, tocmai din cauza modului în care au fost decise şi aplicate.

Politici guvernamentale în conflict unele cu altele

Stimulentele fiscale sunt în fapt subvenţii.

Astfel ar trebui „premiate cu subvenţii indirecte firmele şi persoanele active în domenii cu impact social masiv, în care statul performează scăzut ca furnizor de servicii şi în care încă nu suntem competitivi în raport cu ţările dezvoltate”, explică Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner la KPMG România.

În unele cazuri, aceste simili-subvenţii au efectul scontat: „Aș spune că da. Cea mai recentă masură, pentru domeniul construcțiilor, a dus deja la o creștere cu 8% a ofertei”, consideră expertul citat. Efectul asupra domeniului IT este de asemenea remarcabil: contribuție de 6% la PIB.

În alte cazuri, subvenţiile fiscale au fost inutile pentru dezvoltarea ţării, pentru că au intrat în conflict cu efectul altor politici guvernamentale: cazul reduceri de TVA vs creşteri salariale şi de pensii.

Scutirile de TVA prin reduceri de la cota standard de 19%, până la 9% şi chiar la 5%, nu duc la ieftinirea serviciilor medicale şi a accesului la hrană şi cultură, inclusiv prin turism.

„Ieftinirea lor generalizată este puţin probabilă, în condiţiile în care consumul a fost stimulat masiv prin creşteri salariale”, spune Ramona Jurubiţă.

Discrepanţe anacronice

Discrepanţa dintre taxarea veniturilor din investiţii şi taxarea muncii a crescut extrem de mult.

Prin impozitul specific, „în numele încurajării turismului, unităţile hoteliere, restaurantele, pensiunile etc. au ajuns să plătească un impozit anual mai mic decât cel plătit pentru un salariu dublu faţă de cel mediu”, spune Ruxandra Jianu.

Mai rău, unele scutiri au efectul advers al încurajării muncii la negru.

„Cu un impozit pe profit de 16%, cuplat cu unul pe dividende de 5%, există tentaţia acţionarului de a scoate profit din firmă ca să platească la negru total sau parţial salariaţii, având un cost fiscal de 25 de bani la fiecare leu net acordat salariatului. Comparaţi asta cu costul de 75 de bani pentru fiecare leu net acordat salariatului, dacă acesta este plătit la “alb”. Costul fiscal este de 3 ori mai mare!”, atrage atenţia Ramona Jurubiţă.

La fel şi în cazul microintreprinderilor cu cifra de afaceri de până la un milion de euro, care plătesc o suma anuală fixă, indiferent de profit – ceea ce este tot o formă de subvenţionare fiscală.

„Dacă impozitul pe dividende de 5% este cuplat cu impozit de 1% pe venitul microîntreprinderii (un sistem alternativ de taxare, la care accesul este condiţionat de mărimea veniturilor), întreprinzătorul se poate plăti pe sine insuşi, pentru munca depusă în afacerea proprie, cu un cost fiscal de numai 6,3 bani la un leu net”, a calculat expertul KPMG.

Soluţii graduale la probleme declanşate brusc

„Soluţia pe care mediul de afaceri o vede de ani de zile pentru reglarea dezechilibrelor în special în zona impozitării muncii ar fi plafonarea bazei de calcul pentru contribuţiile sociale pe suma veniturilor şi nu pe sursa veniturilor”, aminteşte Ruxandra Jianu, partener la Biriş Goran Tax Consulting.

Pe baza declaraţiei unice s-ar stabili un plafon maxim, „ideal 3 salarii medii brute, raportat la suma veniturilor indiferent de sursă (muncă, câştiguri de capital, dividende, chirii, drepturi de autor etc.) peste care nu se vor ma datora contribuţii sociale (pensie şi sănătate). În acest fel se va lărgi baza de impozitare şi se va asigura un flux de resurse la bugetul de stat”, consideră expertul citat.

În general, „o eventuală reversare a tendinței din ultimii ani – care a dus la apariția unui număr considerabil de excepții – nu ar trebui să fie făcută ad-hoc. Ideal, pentru a avea o abordare unitară, ar trebui să fie fundamentată pe studii de impact care să evalueze efectele în economie înainte de a fi adoptată”, spune Daniel Anghel, partener la PwC Rmânia.

„În cazul în care se va relua procesul de uniformizare a bazei de impozitare prin eliminarea excepțiilor, nu mă aștept să aibă loc o eliminare completă a tuturor derogărilor actuale”, spune Daniel Anghel.

Este cu atât mai dificilă recalibrarea sistemului fiscal acum, când perioada de creştere economică se apropie de sfârşit, după ce stimulentele fiscale luate de guvernele ultimilor ani au fost luate prociclic.

„Este clar că măsuri punctuale şi intempestive, într-un moment fragil al economiei, de eliminare a „excepţiilor”, sunt la fel de puţin recomandabile ca o majoare de impozite sau taxe”, avertizează Ramona Jurubiţă, director şi partner al KPMG România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii – cel mai bun randament anual din ultimii 9 ani, de 11,8% în 2019

Adrian N Ionescu

Cele 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul 2) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii… Mai mult

Europa

UE a tăiat Turciei 75% din fondurile de preaderare. Președintele Erdogan cere UE să-i sprijine politica față de Libia

Iulian Soare

Uniunea Europeană a tăiat dramatic în acest an din fondurile dedicate asistenţei de preaderare pentru Turcia din cauza unei dispute pe tema forajelor de gaze… Mai mult