Puțin peste jumătate din populația Nagorno-Karabah a fugit în Armenia de când Azerbaidjanul a lansat, săptămâna trecută, un atac asupra regiunii separatiste, potrivit datelor oferite Politico de guvernul armean.
Aproximativ 50.200 de oameni – aproximativ 50% din populația regiunii, 100.000 de oameni – s-au grăbit să fugă de îndată ce Azerbaidjanul a ridicat blocada de 10 luni pe singurul drum din regiune către Armenia. Blocada respectivă a provocat lipsuri grave de alimente, medicamente și combustibil.
Azerbaidjan s-a angajat să respecte drepturile armenilor, dar mulți locuitori s-au temut de represalii.
Explozie la o benzinărie – 68 de morți, 105 dispăruți
Cifrele actualizate ale exeodului au venit în timp ce numărul morților dintr-o explozie la un depozit de combustibil din Nagorno-Karabah a crescut la 68, cu alte 105 persoane dispărute și aproape 300 rănite, a declarat biroul ombudsmanului din Karabakh.
Explozia a avut loc în timp ce oamenii erau la coadă pentru a alimenta cu carburant la o benzinărie în afara Stepanakert, capitala regiunii, luni seara. Cauza exploziei rămâne neclară, dar consilierul prezidențial din Nagorno-Karabah, David Babayan, a spus că informațiile inițiale sugerează că aceasta a rezultat din neglijență, adăugând că sabotajul este puțin probabil.
Combustibilul a lipsit de luni de zile în Stepanakert, iar explozia depozitului s-a adăugat și mai mult la deficit, agravând anxietatea multor locuitori cu privire la posibilitatea de a conduce cei 35 de kilometri până la graniță.
Liderul separatiștilor din Nagorno-Karabah, arestat de forțele azere
Azerbaidjanul a declarat miercuri că a arestat un fost lider separatist din Nagorno-Karabah în timp ce încerca să intre în Armenia.
Serviciul de frontieră de stat a declarat că Ruben Vardanian, un om de afaceri care a condus guvernul separatist din noiembrie 2022 până în februarie, a fost predat „organelor de stat competente” după ce a fost reținut pe drumul spre Armenia.
Reacțiile SUA și Germaniei
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken l-a îndemnat pe președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, să se abțină de la noi ostilități în regiune, să ofere asigurări rezidenților săi și să permită accesul la o misiune internațională de observare.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, Adrienne Watson, a declarat că SUA vor oferi asistență suplimentară pentru a ajuta comunitățile locale „să furnizeze adăpost și provizii esențiale – cum ar fi truse de igienă, pături și îmbrăcăminte – pentru a răspunde nevoilor celor afectați sau strămutați de violență în Nagorno-Karabakh.”
Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a lansat miercuri un apel către Azerbaidjan să autorizeze intrarea observatorilor internaţionali în regiunea Nagorno-Karabah
Conflictul din Nagorno-Karabah
Armata azeră a înfrânt forțele armene într-un atac fulgerător care a durat 24 de ore, săptămâna trecută, forțând autoritățile separatiste să accepte să depună armele și să înceapă discuții privind „reintegrarea” Nagorno-Karabah în Azerbaidjan.
Nagorno-Karabah se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, a fost sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor.
Regiuunea a fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în Azerbaidjan.
După ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo s-au debarasat de controlul azerilor şi au capturat teritoriul în primul război din Karabah. Din 1988 până în 1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de persoane – majoritatea azeri – au fost strămutate.
În 2020, Azerbaidjanul a câştigat decisiv al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile. Această fază a conflictului s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia.
Influența Rusiei în regiune a scăzut pe fondul războiului din Ucraina, încurajând astfel agresiunea Azerbaidjan, al cărui principal aliat este Turcia.
***
Un răspuns
Toate enclavele trebuiesc desfintate asa cum se intimpla in Nogorno .Motivul este usor de inteles .Rusia nu se va mai putea folosi de aceste enclave (nu uitati ce a vrut sa faca fostul sef PSD cind oferea tinutului Secuiesc enclavizarea dar care Partid a fost oprit rapid de catre Iohannis – macar pentru asta ar trebui sa il admiram ca popor doritor de libertate )spre a invrajbi popoarele .Serbia, Rusia si alte neamuri ar fi bine sa isi retraga cetatenii , asa cum a facut deja Armenia , din aceste enclave .Primul pas a fost facut .Urmeaza si altii fie ca vor fie ca nu vor .Nu mai putem accepta pretentiiile nejustificate ce ofera unor politicieni sansa de a distruge natiuni din simpla lor dorinta de a cistiga alegerile .Germania stie ce face .