Armenia a cerut sâmbătă, de la tribuna Adunării Generale, trimiterea „imediată” în Nagorno Karabah a unei misiuni ONU pentru a monitoriza situaţia pe teren, în timp ce Azerbaidjanul a promis că armenii din regiunea secesionistă vor fi trataţi ca „cetăţeni egali”.
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a împărtăşit Armeniei „îngrijorarea profundă” a Washingtonului cu privire la soarta locuitorilor armeni din Nagorno-Karabah, după preluarea acestui teritoriu de către Azerbaidjan. „Comunitatea internaţională ar trebui să depună toate eforturile pentru desfăşurarea imediată a unei misiuni inter-agenţii a ONU în Nagorno Karabah, cu scopul de a monitoriza şi evalua drepturile omului şi situaţia umanitară şi de securitate pe teren”, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, repetând acuzaţii de „epurare etnică” în regiunea separatistă, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Din păcate, nu avem un partener pentru pace, ci o ţară care declară deschis că «motivul celui mai puternic este cel mai bun» şi care foloseşte constant forţa pentru a perturba procesul de pace”, a adăugat el, considerând că momentul ofensivei fulger lansate la început săptămânii de către Azerbaidjan nu a fost întâmplător, în plină reuniune a Adunării Generale a ONU. „Mesajul este clar: voi puteţi vorbi despre pace şi noi putem merge la război şi nu veţi putea schimba nimic”, a subliniat ministrul armean.
Cu câteva ore mai devreme, de la aceeaşi tribună, omologul său din Azerbaidjan a promis că armenii majoritari în Nagorno-Karabah vor fi trataţi ca „cetăţeni egali”.
Blinken: SUA, îngrijorate cu privire la soarta locuitorilor din Nagorno-Karabah
Într-o convorbire telefonică cu premierul armean Nikol Pashinian, Antony Blinken „a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite pentru populaţia armeană din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
„El a subliniat că Statele Unite solicită Azerbaidjanului să protejeze civilii şi să îşi respecte obligaţiile privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale locuitorilor din Nagorno- Karabah şi să se asigure că forţele sale respectă dreptul internaţional umanitar”, a adăugat Matthew Miller. Antony Blinken a organizat trei sesiuni de discuţii de pace între Armenia şi Azerbaidjan într-un efort de a atenua tensiunile din Nagorno-Karabah.
Armenia se pregătește să primescă refugiați
Senatorul american Gary Peters, care a vizitat sâmbătă granița dintre Armenia și Azerbaidjan, a declarat că situația din Karabakh necesită observatori internaționali și transparență din partea Azerbaidjanului.
„Am auzit de la guvernul azer că nu este… nimic de care să ne facem griji, dar dacă acesta este cazul, atunci ar trebui să permitem observatorilor internaționali să vadă”, a declarat Peters, un democrat din Michigan, reporterilor.
Armenia, care a pierdut un război cu Azerbaidjanul, în 2020 a pregătit spațiu pentru zeci de mii de refugiați armeni din Karabakh, inclusiv la hoteluri de lângă graniță, deși prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că nu dorește ca aceștia să-și părăsească casele decât dacă este absolut necesar.
Operațiune fulger a armatei azere
Azerbaidjanul și-a lansat marți operațiunea „antiteroristă” împotriva Nagorno-Karabah, după ce unele dintre trupele sale au fost ucise în ceea ce Baku a spus că sunt atacuri separatiste.
Karabakhul a fost mai militarizat decât și-a dat seama Baku, a declarat sâmbătă pe rețelele de socializare Hikmet Hajiyev, consilier pentru politică externă al președintelui Azerbaidjanului, publicând o listă de arme și muniții care au fost confiscate în ultimele trei zile, inclusiv patru tancuri, 300 de explozivi și 441. obuze de mortar.Marţi, o ofensivă fulger a trupelor azere i-a forţat pe separatiştii armeni să capituleze. Azerbaidjan a lansat o operaţiune în această regiune secesionistă populată în principal de armeni, obţinând o victorie fulgerătoare. Separatiştii armeni au fost de acord vineri să predea armele. Această enclavă muntoasă, care a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică teritoriului azer, a fost în trecut scena a două războaie între fostele republici sovietice Azerbaidjan şi Armenia: între 1988 şi 1994 (30.000 de morţi) şi în toamna lui 2020 (6.500 de morţi).
***
