Formaţiunile pro-occidentale vor domina Parlamentul de la Kiev după primele alegeri organizate în urma revoluţiei din februarie, anunţă BBC care citează exit poll-urile date publicităţii la închiderea urnelor în Ucraina.
Coaliţia preşedintelui Petro Poroşenko va câştiga majoritatea mandatelor, urmată de partidul Frontul Popular al premierului Arseni Iaţeniuk.
La alegerile de duminică nu au participat aproximativ 3 milioane de locuitori din regiunile din estul ţării, Donetsk şi Lugansk, separatiştii anunţând că organizează propriile alegeri luna viitoare. Alţi 1,8 milioane de locuitori ai Crimeei, anexată de Rusia în martie, au lipsit de la urne.
Cum se modifică spectrul politic
Rezultatul alegerilor parlamentare din Ucraina pare că transformă radical spectrul politic naţional- deja se prefigurează cel mai pro-occidental legislativ din istoria recentă a acestui stat ex-sovietic, în condiţiile în care Partidul Regiunilor (al fostului preşedinte Viktor Ianukovici) şi Partidul Comunist au fost marginalizate.
Analiştii BBC constată însă că, în pofida faptului că partidele pro-occidentale ajung la putere, nu există unitate în rândul învingătorilor. Cultura politică ucraineană, notează BBC, este prin excelenţă dominată de aripi şi facţiuni, iar problemele cu care se confruntă statul- cum se vor implementa reformele, cum va fi combătută corupţia, cum se poate câştiga războiul din est- vor oferi teren fertil dezacordurilor.
Inclusiv în interiorul partidelor câştigătoare există semne de întrebare, în special legate de numeroşii eroi de război care au fost promovaţi pe listele electorale: bravura lor pe câmpul de luptă nu este pusă la îndoială de nimeni, însă ideile politice pe care aceştia le promovează sunt în general neclare, sau fără perspectivă.
Forţele democratice par să fi câştigat puterea, dar cum vor folosi această putere rămâne de văzut, este concluzia BBC.
Un parlament aparent puternic în susţinerea democratizării
Două exit poll-uri au fost date publicităţii imediat după închiderea urnelor arată:
- Blocul politic format din Partidul Solidarităţii, al preşedintelui Poroşenko, şi UDAR, partidul lui Vitali Klitschko, conduc cu aproximativ 23%.
- Frontul Popular, al premierului Iaţeniuk, este creditat cu un procent neaşteptat- 21%.
- Partidul Self Help, constituit în vestul Ucrainei, este creditat cu al treilea loc în Parlament, cu 13%.
BBC afirmă că aceste 3 grupuri au o fermă orientare pro-Europeană şi ar trebui să-i asigure preşedintelui Poroşenko un mandat puternic de implementare a reformelor şi să susţină un plan ferm de recâştigare a autorităţii în estul statului.
Potrivit exit poll-urilor, alte 4 formaţiuni par să fi atins pragul de 5% de acces în Parlament, printre care se numără şi fostul partid al lui Viktor Ianukovici, Partidul Regiunilor.
Scena politică parlamentară este însă complicată de faptul că aproape jumătate dintre cele 450 de locuri din Parlamentul de la Kiev sunt ocupate de reprezentanţi ai circumscripţiilor uninominale, aleşi după principiul „primul câştigă mandatul”.
În condiţiile în care cetăţenii din Crimeea şi regiunile Donetsk şi Lugansk nu s-au prezentat la urne, 27 de mandate vor rămâne neatribuite. Primele rezultate oficiale sunt aşteptate luni.
Îngrijorările observatorilor
Prezenţa la urne era estimată în jurul a 40% la ora locală 16.00, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, a anunţat Comisia Electorală Centrală de la Kiev.
La primele ore ale zilei de duminică, preşedintele Petro Poroşenko a văcut o vizită scurtă în Kramatorsk, oraş din regiunea Doneţsk recapturat din mâinile rebelilor. „Am venit aici să apăr drepturile electorale ale cetăţenilor. Astăzi, în teritoriile eliberate de separatişti, ucrainenii trebuie să voteze pentru parcursul European al ţării”, a fost principalul mesaj transmis de preşedintele Poroşenko.
Observatorii internaţionali au exprimat „serioase îngrijorări” legate de efectele violenţelor care se petrec în est în ziua scrutinului. Preşedintele misiunii OSCE în Ucraina, suedezul Kent Harstedt, a declarat că acestea au fost cele mai dificile alegeri la care a participat de-a lungul carierei sale de observator.
OSCE a monitorizat şi la Moscova procesul electoral la care se estimează că au participat între 2 şi 3 milioane de cetăţeni ucraineni.
Preşedintele Petro Poroşenko a votat spre seară în capitala Kiev.”Am votat pentru o Ucraină unită, indivizibilă şi europeană”, a postat el pe Twitter.
Fostul preşedinte Viktor Ianukovici a fost alungat de la putere în februarie, după un val de proteste declanşat după refuzul acestuia de a semna un acord de parteneriat cu Uniunea Europeană.
Mişcările separatiste au izbucnit în aprilie, rebelii cucerind clădirile guvernamentale din zone din estul ţării. Cel puţin 3.700 de oameni au murit de la izbucnirea conflictelor armate. Aproximativ 300 de morţi au fost înregistraţi după semnarea acordului de pace din 5 septembrie.
Săptămâna aceasta, vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut pentriu prima dată că Moscova l-a ajutat pe Ianukovici să fugă din Ucraina.
Provocarea imediată: O Ucraină greu de “reparat”
Puterea nouă de la Kiev va avea provocarea de a pune în mişcare Ucraina, o sarcină dificilă. Economia ţării este parazitată de scheme ingenioase de deturnare a banilor în buzunare private şi nici măcar îndepărtarea lui Viktor Ianukovici de la putere nu le-a distrus.
Chiar şi noua lege a lustraţiei, care are ca scop îndepărtarea oficialilor care au servit administraţiei Ianukovici, a fost folosită doar pentru a face loc noilor clanuri.
Economia se va contracta 10 procente în acest an, inflaţia este de 14%, rezervele financiare se consumă, iar cu necesitatea plăţii datoriilor, Ucraina nu poate supravieţui fără ajutorul financiar extern.
Acest ajutor însă depinde de abilitatea guvernului de a face progrese în reformele cerute, în ciuda opoziţiei oligarhilor, în domenii precum dereglementarea sau îndepărtarea subvenţiilor la energie. Reforma ajunge, la un moment dat inevitabil, să atingă interesele acestora.
Iar corupţia, aşa cum au avertizat mai mulţi lideri occidentali, nu face decât să creeze în continuare teirtoriul pe care Rusia poate acţiona penru destabilizarea ţării.
Reformatorii creează noi instituţii, precum Biroul Anticorupţie, iar sistemul judiciar este curăţat de vechii magistraţi.
Victoria reformatorilor este cel mai îngrozitor coşmar al lui Vladimir Putin. Şi va face tot posibilul ca acest elan democratic să nu contagieze şi Rusia.
