La obiect

Dezechilibrele creditării: Companiile pierd competiția pentru banii băncilor, în favoarea statului şi a populaţiei

  Dezechilibrele politicilor guvernamentale au contaminat economia, inclusiv prin intermediul băncilor, care sunt tot mai puțin interesate să finanțeze companiile, în absența aplicării vreunui plan… Mai mult

05.12.2019

La obiect

INS confirmă: creşterea economică încetinește vizibil. Industria și agricultura au dat cu minus, finanțele – efect zero

Institutul Național de Statistică a confirmat valorile semnal de +3,0% brut şi +3,2% ajustat cu sezonalitatea pentru al treilea trimestru al anului în curs față… Mai mult

05.12.2019

La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Cronicile

Execuția la 9 luni: deficitul – la limita de derapaj. Lista de probleme

de Marin Pana 26.10.2017

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor nouă luni din 2017 un deficit de circa 6,8 miliarde de lei, sumă echivalentă cu 0,81% din PIB estimat pentru anul în curs la 837,1 miliarde de lei. Rezultatul consemnat se situează sub performanța din aceeaşi perioadă a anului trecut, când la finele trimestrului III s-a consemnat un deficit mai mic de peste două ori în termeni nominali (-3,1 miliarde lei), respectiv 0,49% din PIB-ul pe 2016.

Ceea ce, fără a fi un capăt de ţară, se constituie într-un motiv de îngrijorare, dat fiind că la finalul anului trecut de-abia am reuşit să ne încadrăm, la limită, în deficitul maxim permis de 3% din PIB potrivit metodologiei europene de calcul ESA. Or, pe primele 9 luni din 2017 stăm ceva mai slab şi nu mai avem de unde să ne permitem aşa ceva.

Cheltuieli peste posibilităţi

Rezultatul mai slab decât în primele trei trimestre din 2016 a apărut din combinarea avansului de 14,65 miliarde lei pe partea de venituri (+8,8% în termeni nominali) cu sporul de 17,77 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+10,5%). De unde, dat fiind obiectivul de încadrare în limita de 3%, de-abia atins în 2016, se vede clar că s-au angajat cheltuieli peste veniturile încasate din creşterea economică.

De remarcat, însă, faptul că ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit binişor avansul foarte bun al PIB, dar nu a putut şine pasul cu angajarea de noi cheltuieli publice, cea mai importantă modificare pe trimestrul III 2017 fiind creşterea valorii punctului de pensie cu 9% de la 1 iulie, suplimentar faţă de indexarea de 5,25% acordată la începutul anului şi care semăna mult mai bine cu creşterea economică din care a fost bugetată.

Am amintit această decizie, deoarece ar putea fi exact cea care va face diferenţa la final de an între atingerea ţintei de deficit public şi ratarea ei. Altminteri, strict tehnic vorbind, România ar fi trebuit să utilizeze avantajele din creşterea economică pentru consolidarea financiară şi reducerea datoriei statului, Aceasta şi-a reluat uşor creşterea ( de la 37,1% din PIB pe trim.1 la 37,2% pe trim. 2), în pofida performanţei economice remarcabile, ceea ce reflectă o gestiune în afara zonei optime de acţiune.

Risipind acest avantaj în loc să profite pentru a consolida finanţele publice.

Desigur, s-ar putea veni cu contraargumentul că diferenţa faţă de execuţia bugetară a anului trecut ( nici ea un model de urmat) a venit mai degrabă din neîncasarea sperată a veniturilor ( -0,2% din PIB la 9 luni) decât din creşterea cheltuielilor ( +0,1% din PIB). Însă, mai multă prudenţă în asumarea unor obligaţii ale statului ce nu vor mai putea fi retrase pe viitor, cel puţin până la confirmarea avansului vizat de încasări ar fi fost de bun-simţ.

Fapt grav, dacă tot au crescut într-o proporţie semnificativ mai mare decât veniturile, cheltuielile nici măcar nu au fost orientate către dezvoltare şi investiţii, ci s-au dus în sacul fără fund al consumului după criterii discutabile ( de pildă, pe calea punctului de pensie umflat artificial , în proporţii egale pentru toţi pensionarii, indiferent de nivelul pensiei).

De reţinut, ne aşteaptă în acest septembrie scadenţa de plată a peste 1 miliard de euro din împrumutul de stabilizare macroeconomică luat în anul 2009 de la Uniunea Europeană, cheltuială pe care nu am avut-o în anul 2016, din motive de programare a scadenţelor legate de campania electorală  (după cum se vede, după ce că iarna nu-I ca vara, nici 2017 nu e ca 2016). 

Cum s-au mutat banii de la investiţii în salarii

În esenţă, tot sporul de cheltuieli s-a concentrat pe partea de cheltuieli de personal, care au crescut cu 0,5% din PIB pe primele nouă luni din 2017 (după o majorare evident exagerată ca ritm, +21,6% de la un an la altul). De reţinut, chiar şi prin taxarea acestor cheltuieli sporite (mutând banii dintr-un buzunar în altul) nu s-a reuşit un spor relativ la PIB pe partea de venituri.

În esenţă, majorarea salariilor a fost asigurată prin diminuarea semnificativă a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (-0,2% din PIB) şi prin tăieri de fonduri de la cheltuielile de capital (-0,4% din PIB). Singurul domeniu unde lucrurile au mers ceva mai bine decât anul trecut a fost cel al finanţării proiectelor cu asistenţă nerambursabilă (+0,1% din PIB).

Oarecum surprinzător faţă de orientarea social-democrată a Executivului şi de creşterea pensiilor, cheltuielile pentru asistenţă social s-au majorat în primele trei trimestre ale anului cu doar 0,1% din PIB. Ceea ce arată o predispoziţie pentru calea de minimă rezistenţă, aceea a da direct bani în plus şi o lipsă în organizarea superioară a unor servicii sociale de calitate europeană.

Factorul de maxim impact pe buget, neglijat

Alocarea de fonduri bugetare şi, mai ales, întocmirea de proiecte presante de infrastructură (compatibile cu pretenţiile europene, foarte atente la eventuale deturnări de fonduri)  ar fi permis o absorbţia de fonduri europene nerambusabile undeva spre limita maximă stabilită orientativ la 4% din PIB pe an. Adică singura sursă de amplitudine suficientă pentru a echilibra decisiv bugetul public.

Din păcate, interesul tactic imediat şi maximizarea beneficiilor personale au primat, oarecum de aşteptat în raport cu actualul electorat, în faţa strategiilor de dezvoltare a ţării pe termen mediu şi lung. Atenţie, însă, limita de 3% deficit public din PIB a fost fixată pentru perioade de recesiune şi nu pentru cele de creşteri economice record.

Tentativa de a copia la indigo execuţia bugetară de anul trecut la mustaţa deficitului impus de regulile europene, deja niţel ieşită de pe traiectorie, nu este cea mai bună idee. Ea se poate dovedi chiar foarte periculoasă, expunerea României la eventuale turbulenţe externe sau (de ce nu ?) interne fiind chiar un pariu riscant de siguranţă naţională, cu conotaţii care depăşesc sfera strict economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Fost șef al serviciului secret al MAI, arestat într-un dosar de trafic de droguri

Vladimir Ionescu

Gelu Oltean (foto), fost șef al Departamentului Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), partenera sa și un cetățean britanic au fost arestați duminică, într-un dosar de… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Guvernul își va asuma răspunderea pe Legea bugetului, dacă vom constata pericolul tergiversării în Parlament,

Razvan Diaconu

Ludovic Orban a afirmat, la Digi24, că Guvernul va alege varianta asumării răspunderii pe Legea bugetului de stat, în cazul în care Executivul va constata… Mai mult

Europa

Parlamentul britanic votează acordul Brexit înainte de Crăciun. Rezultatele definitive ale alegerilor generale

Iulian Soare

Acordul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi adoptat în Camera Comunelor înainte de Crăciun, a anunţat sâmbătă premierul Boris Johnson, citat… Mai mult

Stiri

Libia / Turcia pune la dispoziția guvernului din Tripoli o forță militară ”de reacție rapidă”

Iulian Soare

Turcia se pregătește să furnizeze ajutor militar guvernului rccunoscut internațional în Libia, un acord bilateral, care prevede lansarea ”unei forțe de reacție rapidă” în cazul… Mai mult

Stiri

CFR Infrastructură pierde 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei Brașov-Sighișoara

Razvan Diaconu

Compania CFR Infrastructură pierde cel puțin 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei de tren dintre Brașov și Sighișoara pentru că, la trei ani… Mai mult

Stiri

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de DNA pentru fraudă fiscală

Vladimir Ionescu

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de procurorii DNA Constanța pentru fraudă, după ce ar fi mințit că deține diplomă de studii superioare atunci… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne

Iulian Soare

Președintele Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne (Carol cel Mare) pentru anul 2020. Juriul i-a acordat această distincție pentru că a fost „un campion de… Mai mult