fbpx

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Execuția la 8 luni: minus de 10 miliarde în condiții de creștere economică de 5%. De ce nu ajung banii

de Marin Pana 27.9.2016

executie-bugetaraBugetul general consolidat a înregistrat după primele opt luni din 2016 un deficit de 3,12 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,41% din PIB estimat pentru anul în curs. Rezultatul este cu aproape zece miliarde lei sub performanța din aceeași perioadă a anului trecut, când după primele opt luni soldul bugetului a fost pozitiv (+0,91% din PIB).

Explicația revine în proporție de circa 30% reducerii veniturilor totale (-2,82 miliarde lei față de anul trecut), în timp ce partea principală, adică peste 70%, a revenit majorării cheltuielilor (+6,76 miliarde lei).

Cu alte cuvinte, statul și-a asumat obligații de plată suplimentare în condițiile în care se știa deja că, prin măsurile de relaxare fiscală luate, se vor diminua încasările.

tabel1

Creșterea beneficiilor oferite de stat, îndeosebi salarizarea bugetarilor și asigurările sociale, s-a făcut în detrimentul investițiilor publice. Ea a condus la diminuarea sumelor nerambursabile primite de la UE în contul plăților efectuate pentru aceste investiții. De la 9,18 miliarde lei în primele opt luni din 2015 s-a ajuns la doar 4,95 miliarde lei în primele opt luni din 2016, adică un minus de 46,1%.

O zecime de procent din PIB, economisită la plățile cu dobânzile la datoria publică (diminuate conjuctural după îmbunătățirea precepției țării pe piețele internaționale de capital) s-a topit în masa crescută a sumelor destinate asistenței sociale. Totodată, alte două zecimi din PIB au fost redistribuite dinspre plata bunurilor și serviciilor achiziționate de stat către cheltuielile de personal.

Dar acest echilibru prin redistribuire a fost doar aparent. De fapt, ca urmare a creșterii PIB și a aproximărilor favorabile statisticii prezentate oficial în sinteză, în ambele cazuri redistribuirea s-a soldat cu câte un minus de circa trei miliarde și jumătate de lei. În total, aproape un procent din PIB în plus la deficitul bugetului general consolidat.

tabel2

De ce nu ajung banii

În esență, până la urmă ceea ce contează este dimensiunea încasărilor la buget, derivată din mărimea taxelor percepute. Oricum am muta banii dintr-o parte în alta, ei nu vor ajunge pentru simplul motiv că nu au cum iar asemenea operațiuni cu sumă aparentă nulă ne vor da cu minus. Un minus care tot va trebui acoperit de cineva cândva și, implicit, ne va diminua calitatea serviciilor sociale pe termen lung.

Or, cu venituri de numai 19,4% din PIB la opt luni, care ne-are duce prin extrapolare sub pragul de 30% din PIB la finalul anului, nu se pot asigura niciunde în lume servicii rezonabile de sănătate, învățământ sau efectua investiții publice în proiecte de infrastructură. De aici a apărut și adevăratul dezastru din zona proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

A pierde bani externi și oportunități de dezvoltare rapidă a țării pe motiv că nu se poate aloca de la buget bruma de bani pentru cofinanțare ( 5% – 15% din valoarea proiectelor) și nu se poate găsi expertiza necesară pentru întocmirea licitațiilor și actelor conforme cu cerințele UE e o poveste care nu prea mai ține. Mai degrabă, se pare că, dacă ”interesul nu poartă fesul” mai bine stăm cu capul gol.

tabel3

La o privire rapidă asupra principalelor surse ale veniturilor bugetare oferă o explicație destul de clară asupra a ceea ce s-a întâmplat cu politicile gândite de guvernul Ponta și transpuse în practică de guvernul Cioloș. Pur și simplu, aplicarea simultană a stimulării cererii și a relaxării fiscale nu funcționează și nici nu avea cum să meargă.

Cele zece miliarde de lei mai puțin de la soldul execuției bugetare se regăsesc în proporții aproape egale în diminuarea încasărilor de TVA, urmare a generalizării cotei reduse de TVA ( altminteri după model european, dar într-un moment ales nepotrivit) și a reducerii masive ( de zece ori !!) a sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare.

Dar, dincolo de eroarea elementară de politică economică (simultan mare găselniță pentru alegerile de la finele acestui an) marea problemă apare de acolo de unde nu trebuia să apară. Dacă avem un ritm de creștere de 3,8% pe 2015 și 5,2% în prima jumătate a lui 2016, cum se face că acest ritm robust nu se vede deloc la nivelul încasărilor bugetare ?

Nici la contribuțiile de asigurări, deși baza constituită de salariul mediu brut a crescut cu circa zece procente, nici la impozitul pe salarii și venit și nici la impozitul pe profit. Toate aceste categorii de venituri bugetare nu au adus, în condiții de creștere economică bazată masiv pe cererea internă, nici măcar o zecime de procent din PIB încasări bugetare în plus.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.9.2016

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    27.9.2016, 7:51 pm

    1.Ritmul “robust al cresterii economice” de 5,2 la suta din prima jumatate a anului este o “gogoasa” statistica,fara legatura cu Romania, deoarece DEMULT apartine intreprinderilor industriale si supermarketurilor straine.Crearea a 6 supermarketuri straine in 2015-2016 in TG.Jiu de pilda, a condus la pierderea a 12.000 de locuri de munca si a unei regres corespunzator al afacrilor antreprenorilor romani, singurii care platesc impozite.Strainii se fofileza prin diverse inginerii comerciale si financiare si in final nu platesc mai nimic ca impozite.Este evidenta dimensiunea pierderilor la nivel national, odata cu asediul cunoscut al supermarketurilor straine.Asa ca PIB-ul Romaniei nu mai ale nici o legatura/corespondenta cu incasarile bugetare.
    2.De asemenea, asa cum arata autorul, investitiile productive s-au diminut continuu, care alaturi de declinul industrial – dupa 8 ani de la disparitia investitorilor straini, se resimte atit in declinul incasarilor bugetare, cit si al monedei nationale – fata de valutele straine.

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 4 reguli principale de sănătate financiară – studiu BCR

Adrian N Ionescu

Lipsa sfaturilor financiare specializate îi expune pe români la riscul de a face alegeri  greșite. Doar 24% dintre români solicită consultanță financiară specializată. Jumătate preferă… Mai mult

Stiri

Bucureștiul a intrat în scenariul roșu – certificatul verde devine obligatoriu pentru acces în anumite spații

Vladimir Ionescu

Bucureștiul  intră în scenariul roșu, după ce rata de infectare a urcat miercuri la 3,3 de cazuri de Covid-19 la 1.000 locuitori. Din acest moment,… Mai mult

Europa

Agenţia Internaţională de Energie cere Rusiei să dovedească că este furnizor de încredere de gaze

Adrian N Ionescu

În situația actuală a scumpirii gazelor naturale, Rusia poate dovedi că este un furnizor de încredere pentru Europa, dacă va livra  acesteia cantități mai mari… Mai mult

Europa

Lituania recomandă cetățenilor să arunce telefoanele chinezești – au încorporate funcții de detectare, trimit la terți date criptate

Iulian Soare

Ministrul lituanian al apărării a recomandat populației să evite să mai cumpere telefoane mobile chinezești și i-a sfătuit pe cei care folosesc acest tip de… Mai mult

Stiri

”Îl încurajez pe Florin să nu se teamă” – Președintele Iohannis merge la Congresul PNL

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunţat că va participa, sâmbătă, la Congresul PNL în care se alege preşedintele formaţiunii. Cu privire la criza guvernamentală, el a… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: CONFERINȚA Educația și schimbarea paradigmei economice – Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat

Redacţia

Paradigma economică mondială se schimbă incredibil de repede, ritmul e năucitor – statele emergente au la dispoziție și timp și resurse puține de-a ține pasul:… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul anunță autoritățile locale, cu 5 zile înainte de Congresul PNL, că e dispus să împartă bani din Fondul de rezervă

Razvan Diaconu

Cu 5 zile înainte de organizarea alegerilor din PNL, Guvernul a transmis în teritoriu că așteaptă, până pe 27 septembrie, cereri pentru alocarea de bani… Mai mult