Execuția bugetară aferentă primelor 11 luni din 2022 s-a încheiat cu un deficit de 58,7 miliarde de lei, echivalentul a 4,2% din PIB, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Pe partea de venituri se remarcă, în continuare, plusuri semnificative la capitolele bugetare influențate de încasările din sectorul energetic, o mai bună absorbție a fondurilor europene, dar și o încetinire a ritmului de creștere a încasărilor din TVA.
Astfel, veniturile nete din TVA au însumat 8,8 miliarde de lei în noiembrie, în condițiile în care statul a rambursat agenților economici puțin peste 1,5 miliarde de lei, mai puțin de jumătate față de nivelul rambursărilor din octombrie, spre exemplu. Deși pe net, veniturile din TVA au fost mai mari în octombrie decât cele din luna precedentă, cu circa 11,1%, creșterea nu a rezultat dintr-o mai bună colectare, ci din scăderea nivelului rambursărilor către companii.
După cum se poate vedea și în graficul realizat de specialiștii MFP, deși cifra de afaceri din comerț a înregistrat o ușoară creștere, TVA brută a scăzut în noiembrie față de octombrie.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 25,5 miliarde de lei în primele 11 luni, consemnând o creștere de 34% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (30,5% an/an, respectiv +5,6 miliarde de lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,9 miliarde de lei).
Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 16,2 miliarde de lei în primele unsprezece luni, înregistrând un avans de 11,4 miliarde de lei față de anul precedent, pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.
Veniturile nefiscale au însumat 38,6 miliarde de lei în perioada ianuarie-noiembrie, consemnând o creștere de 53,6% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate – vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi și redevențe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 39,2 miliarde de lei în primele unsprezece luni, în creștere cu 33% (an/an).
Cheltuielile au crescut cu 0,5 pp din PIB
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 474,7 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 19,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 33,5% din PIB la 34% din PIB.
Pe partea de cheltuieli se remarcă o creștere importantă la capitolele subvenții și dobânzi, dar și la investiții (atât din fonduri proprii cât și din fonduri europene).
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 27,2 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,6 miliarde de lei ”ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”.
Cheltuielile pentru atenuarea impactului crizei energetice
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 14,7 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, ”precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (5,2 miliarde de lei) care reprezintă 35,1% din total subvenții”.
Tot pentru atenuarea impactului facturilor la energie au fost cheltuite 3,2 miliarde de lei de la capitolul asistență socială, sumă ce reprezintă ”plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv până la finele lunii noiembrie 2022”, potrivit explicațiilor MFP.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,2 miliarde de lei, în creștere cu 27,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 44,2 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 54,8% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
***