sâmbătă

21 mai, 2022

Execuția bugetară pe T1: Aproape tot deficitul provine din subvenționarea sistemelor de asigurări sociale

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 aprilie, 2013

Deși deficitul bugetului general consolidat pe primele trei luni din 2013 s-a încadrat în ținta agreată cu organismele internaționale care monitorizează România, nivelul raportat la PIB s-a majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (0,67% comparativ cu 0,58%). Veniturile au crescut în termeni nominali cu 3%, în timp ce cheltuielile s-au majorat, tot în termeni nominali, cu 4,4%.

Această evoluție Nu se suprapune peste trendul consemnat în Strategia de Convergență 2013 – 2016, potrivit căreia încasările din acest an ar urma să crească de la 33,5% din PIB la 33,8% din PIB iar cheltuielile să scadă de la 36,4% din PIB la 36,2% din PIB.

Concret, față de obiectivul de 0,5% din PIB care trebuia redus ecartul dintre cheltuieli și venituri, deocamdată înregistrăm o majorare de 0,11% din PIB. Ceea ce implică necesitatea unei ajustări de 0,61% pe următoarele trei trimestre.


Mai mult, este dificil de întrevăzut cum se va produce înjumătățirea deficitului structural (de la 2,4% la 1,2% din PIB), prevăzută de aceeași strategie.

Deocamdată, bugetul asigurărilor sociale a necesitat subvenții de la bugetul de stat în sumă de 3,45 miliarde de lei pentru a se putea achita pensiile și alte drepturi asimilate.

Explicația este că, în pofida reîntregirii salariilor bugetarilor, sumele colectate la bugetul de asigurări sociale au acoperit mai puțin de 75% din necesar ( 9,25 miliarde încasări. Interesantă discrepanța dintre majorarea cu 11,5% a sumelor colectate la impozitul pe venit și cea de doar 3,6% la contribuțiile de asigurări sociale, deoarece, în principal, au aceeași sursă. )

O altă neconcordanță apare între majorarea de 19,9% a cheltuielilor de personal la buget și creșterea de 16% acordată anul trecut în două etape ( 8% și 7,4%) în condițiile în care s-a marșat public pe reducerea de personal. Cert este că, pe această cale, nu se întrevede reducerea deficitului structural, mai ales că pensiile au fost majorate și ele peste creșterea veniturilor colectate cu acest scop.

Accelerarea plății arieratelor către autoritățile locale și către Fondul Național de Sănătate, pentru reducerea perioadei de achitare a facturilor la medicamente, a dus la majorarea cu 11,3% a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Dar cele mai mari sporuri s-au înregistrat la cheltuielile cu dobânzi la împrumuturile luate și la subvenții (aproximativ 14% în ambele cazuri).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Subvențiile către Bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale, Bugetul asigurărilor sociale și Fondul național de asigurări de sănătate, acordate din bugetul de stat, au însumat 5,25 miliarde lei, adică 95% din deficitul consemnat la finalul trimestrului unu din 2013bani care nu au mai putut fi alocați pentru alte obiective de dezvoltare, care să aducă și creștere și locuri de muncă.

Altfel spus, subdimensionarea (față de obligațiile asumate) pe motive politic-electorale a impozitelor și taxelor locale, pentru pensii și pentru sănătate a generat aproape integral deficitul de 5,51 miliarde lei al statului român. Și a frânat dezvoltarea țării, în încercarea de a se apropia de nivelul de trai din Occident. Practic, am consumat într-un prezent și așa nesatisfăcător ani buni dintr-o prezumată perioadă prosperă viitoare.

În fine, păcatele trecutului (a se citi consumul peste posibilități înregistrat la un moment dat, din păcate nu majoritar pentru o dezvoltare din care să se ramburseze banii, ci pentru consum) au însemnat o notă de plată pe primul trimestru de 0,5% din PIB. Sau trei sferturi din deficitul consemnat. Extrapolarea indică, în cazul fericit al încadrării în ținta de 1,8% pe final de an, că tot deficitul va fi generat pe această cale.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.”Aproape tot deficitul provine din subventionarea sistemului de asigurari sociale” – situatie fireasca pina cind Guvernele postdecembriste nu gasesc modalitatile „programatice”(economice) de a determina aparitia celor 5 milioane de locuri de munca lipsa in zona(fosta) industriala si a 2 milioane in „zona rurala”. Cu programul de „dezvoltare economica de impozitare” si ras-impozitare a oricarui venit, oricit de derizoriu,cine sa sustina optim bugetul social – si asa mult prea „subtire”,abia cit sa nu moara lumea de foame…
    2.Programul economic de crestere cu 3-4 la suta pe an, s-a pierdut din caruta Programului de Guvernarea al USL, odata cu posibilitatea creierii milionului de noi locuri de munca, promise in campania electorala!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.”Aproape tot deficitul provine din subventionarea sistemului de asigurari sociale” – situatie fireasca pina cind Guvernele postdecembriste nu gasesc modalitatile „programatice”(economice) de a determina aparitia celor 5 milioane de locuri de munca lipsa in zona(fosta) industriala si a 2 milioane in „zona rurala”. Cu programul de „dezvoltare economica de impozitare” si ras-impozitare a oricarui venit, oricit de derizoriu,cine sa sustina optim bugetul social – si asa mult prea „subtire”,abia cit sa nu moara lumea de foame…
    2.Programul economic de crestere cu 3-4 la suta pe an, s-a pierdut din caruta Programului de Guvernarea al USL, odata cu posibilitatea creierii milionului de noi locuri de munca, promise in campania electorala!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: