Excedentul bugetar a urcat, conjunctural, la peste 1% din PIB

Bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 7,41 miliarde lei la finele primelor șapte luni ale acestui an. Suma este echivalentă cu 1,06% din PIB prognozat și provine în principal din plusurile înregistrate la bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii (+2,06 miliarde lei) și la bugetele locale ( +1,72 miliarde lei).

Tot pe plus se află bugetul asigurărilor sociale (+0,31 miliarde lei), din care se plătesc pensiile, și bugetul asigurărilor pentru șomaj (+0,24 miliarde lei). Cu toate acestea, ar fi de reținut, din perspectiva anunțatei reduceri a TVA, faptul că bugetul de stat se poziționează pe minus, cu un deficit de 1,6 miliarde lei, echivalent cu un minus de 0,23% din PIB.

Rezultatul execuției bugetare după primele șapte luni este cu 8,4 miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de un miliard de lei sau -0,15% din PIB. Îmbunătățirea rezultatelor finanțelor publice s-a făcut în principal pe calea creșterii încasărilor (+0,9% din PIB) și nu atât pe cea a reducerii cheltuielilor, care s-au diminuat cu 0,4% din PIB.

În structură, merită apreciate modificările pozitive față de anul trecut care au avut loc pe partea de transferuri pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1,87 miliarde lei sau +33% față de aceeași perioadă din 2014) și nu importă mai puțin diminuarea de 22% consemnată la proiectele cu finanțare rambursabilă.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2014, cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu aproape 600 milioane de lei sau ceva mai mult de opt procente iar sumele date pentru bunuri și servicii au scăzut cu 177 milioane lei. În schimb, sumele alocate pentru asistența socială s-au majorat cu 2,5 miliarde lei, respectiv o creștere de șase procente.

Deși apar ca fiind mai mici relativ la PIB, cheltuielile totale au crescut cu aproape trei procente în expresie nominală, adică undeva imediat sub creșterea economică. Este o realizare importantă pe partea de politică economică, pe care ar trebui să avem grijă să o păstrăm și în anii viitori, dacă vrem să ne menținem un buget echilibrat.

Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (aproape 900 milioane lei sau -15% în raport cu aceeași perioadă din anul anterior) a sumelor destinate cheltuielilor de capital, de la 5,94 miliarde lei pe primele șapte luni din 2014 la 5,04 miliarde lei pe primele șapte luni din 2015.

În context, excedentul de 160 milioane lei de la Compania națională de autostrăzi și drumuri naționale nu este deloc îmbucurător ci reflectă marile întârzieri în execuția lucrărilor programate.

Deși s-a diminuat considerabil față de luna precedentă, semn că s-a dat drumul la bani și pentru acoperirea necesităților comunităților locale, s-a păstrat, încă, un excedent de 0,25% din PIB la nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale. excedent bizar prin prisma necesităților legate de starea drumurilor, a rețelelor edilitare și apropiata redeschidere a unităților de învățământ.

Gradul scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 65%) a necesitat până acum un transfer de 11,6 miliarde lei de la bugetul de stat. În aceste condiții, se prefigurează pentru finalul anului atingerea plafonului de 20 miliarde lei luați prin TVA, accize, impozit pe venit etc. și redirijați către plata pensiilor.

Per total, statul afișează un important sold pozitiv în execuția bugetară în preajma demersurilor pentru relaxarea fiscală. Totuși, ar trebui ținut cont de caracterul sezonier al acestui sold de iulie (tradițional cel mai bun de pe parcursul unui an calendaristic, prin încasările trimestriale și prin aceea că spre final de an ”se dă drumul” la cheltuieli).