Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a continuat creșterea în august 2021, ajungând la aproape 16%, după ce a trecut pragul de zece procente în luna mai și era de doar 0,12% în ianuarie.
Datele INS arată o majorare lunară similară în puncte procentuale pe canalul pieței interne (+1,50%) față de cea venită pe filieră externă (+1,49%).
De remarcat, însă, păstrarea unui ecart semnificativ între evoluția prețurilor de profil la intern (+17,39%) și a celor din afară (+13,36%).
Pe fondul stabilizării în prezent a cursului de schimb sub pragul de 4,95 lei/euro de la circa 4,92 lei/euro în august, modificarea va ajuta la majorarea încasărilor din exporturi, dar va mări concomitent sumele pentru plata importurilor și va egaliza cotele de creștere a prețurilor industriale.
După ce păreau că și-au mai temperat ritmul, prețurile au urcat din nou cu precădere, într-o singură lună, pe segmentul bunurilor intermediare (+1,93%, după +1,79% în iulie). Bunuri care sunt încorporate apoi în produsele manufacturate și achitate de consumatori. Aici se regăsește și cauza principală a creșterii inflației pe ansamblul industriei.
Costul energiei și-a mai temperat creșterea (de la +6,64% în iulie la +2,23% în august. Totuși, prin efectul de bază indus de scăderea impusă în pandemie, creșterea anuală a urcat la un spectaculos +35,54%, valoare care se va transmite la toate produsele prin procesele de fabricație.
Astfel, sectorul industrial a dat deja tonul pentru majorarea facturilor în întreaga economie, pe fondul unui volum de activitate încă insuficient în raport cu cererea. Totuși, reamintim că, potrivit chiar prognozei oficiale, revenirea în expresie fizică a producției industriale ar urma să se producă de-abia în 2022, dată fiind scăderea preCovid, consemnată în 2019.
Reiterăm faptul că suprapunerea creșterii costurilor de fabricație cu atenuarea treptată a facilităților oferite ca urmare a pandemiei, va genera spre finalul anului în curs o situație în care firmele se vor confrunta cu probleme financiare. Fiind vorba despre supraviețuire și nu de creștere de profitabilitate, încasările bugetare vor fi afectate.
Evoluțiile de pe piața externă vor rămâne un factor cu efect semnificativ, cele trei mari economii cu care facem comerț – Germania, Italia și Franța – fiind după primele două treimi din 2021 sub nivelul atins în 2019, înaintea pandemiei. Revenirea a adus după sine stimularea creșterii costurilor, după ce piața a fost susținută anterior prin injecții de lichiditate.
Transmiterea influențelor în indicele prețurilor de consum de la noi a contribuit la depășirea pragului de 5% inflație anuală iar prognoza oficială de 5,6% are șanse mari de a fi revizuită în sus. Astfel, prin majorarea corespunzătoare a deflatorului PIB, prognoza de creștere în termeni reali ar trebui ajustată după prețurile industriale crescute mult peste estimările inițiale.
Creșterea anuală a prețurilor se observă pregnant la bunurile de folosinţă îndelungată și bunurile de uz curent, ceea ce conduce la tendințe inflaționiste pe coșul de consum. Astfel, se consemnează deja valori de +8,09% la bunurile de folosință îndelungată și +5,57% la bunurile de uz curent, care nu se văd deocamdată pe măsură în coșul de consum.
Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri masive de prețuri ale produselor de cocserie și obținute din prelucrarea țițeiului (+62,06%, după evoluția prețurilor mondiale la materia primă) și în industria metalurgică (+60,05%, în creștere cu aproape douăzeci de procente față de luna precedentă).
Le urmează, la mare distanță dar cu ritmuri foarte ridicate, prelucrarea lemnului (+31,71%), industria chimică (+22,35%) și, mai ales, furnizarea de energie electrică și termică, gaze (+30,22%, după liberalizare).
La polul opus s-au situate fabricarea de mașini și utilaje (+2,59%), împreună cu autovehiculele de transport rutier (+4,59%).
Avansul activității economice, corelat cu un context internațional de creștere rapidă a costurilor cu energia, acondus la creșterea galopantă a prețurilor industriale. Astfel, rămâne de văzut care va fi influența majorărilor, care se va transmite tot mai clar către indicele prețurilor de consum pentru populație.
