Creșterea economică pe 2012 a fost recalculată la 0,3%, potrivit datelor anunțate miercuri de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, valoarea adăugată brută în economie anul trecut a fost cu 0,2% mai mică decât cea din 2011, ușorul spor al PIB fiind datorat exclusiv majorării cu 3,7% a impozitelor nete pe produs (diferența între impozitele plătite către stat și subvențiile acordate).
Din păcate, deși trimestrul patru a marcat o creștere de 0,3% în raport cu aceeași perioadă a anului anterior și de 0,1% în termeni ajustați sezonier față de trimestrul trei 2012, trendul înregistrat de principalele sectoare economice a fost unul negativ. Agricultura, industria, construcțiile, intermedierile financiare, asigurările și tranzacțiile imobiliare au înregistrat rezultate mai slabe pe trimestrul patru decât pe ansamblul anului 2012.
Evoluția principalelor sectoare economice care contribuie la formarea PIB față de aceeași perioadă a anului anterior (indici de volum):
La polul opus, cele care au ridicat rezultatul de creștere economică peste zero au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și depozitarea, hotelurile și restaurantele, sectorul de informații și comunicații, activitățile profesionale și serviciile suport, activitățile recreative și administrația publică. Practic, PIB-ul a rămas de puțin în zona pozitivă din servicii și nu din zona de producție materială.
Îngrijorător este și trendul din comerțul exterior, aflat în scădere mai mare pe trimestrul patru decât pe anul 2012. Semnalul pozitiv este comprimarea ceva mai mare a importurilor din ultimul trimestru față de exporturi, deși contracția pe ansamblul anului rămâne mult mai consistentă pe partea de livrări la extern decât pe cea de importuri.
Evoluția comerțului exterior față de aceeași perioadă a anului anterior (indici de volum)
De remarcat valorificarea mai bună la export prin prețuri decât la import, cu indici de preț semnnificativ mai mari atât pe trimestrul patru cât și pe întregul an 2012 ( 9,4% export față de 5,6% la import, respectiv 8,6% la export față de 6,0% la import). Această valorificare mai bună a mai atenuat din reducerea în volum a exporturilor și din deficitul comercial.
Formarea brută de capital s-a înrăutățit spre finalul anului, fapt evident din compararea datelor pe trimestrul patru și a celor pe 2012. Diferența este și mai clară pe partea de capital fix, ceea ce va avea consecințe asupra perspectivelor de relansare a activității pe termen mediu și lung. De altfel, acesta este și un factor important în reașezarea în jos a previziunilor de creștere economică pe anii care vin.
Evoluția formării brute de capital față de aceeași perioadă a anului anterior (indici de volum)
Deși a mai recuperat pe final de an și s-a situat peste creșterea PIB, consumul populației a rămas cu ritmul de creștere la mai puțin de o treime din cel consemnat în dreptul admistrației publice. Dacă se ia în discuție doar consumul propriu-zis al gospodăriilor, creșterea din 2012 este încă și mai redusă, de 0,6%. Explicația principală este ritmul de 1,3% care apare în contul la consumul final invidual generat de administrația publică
Evoluția consumului față de aceeași perioadă a anului anterior (indici de volum)
Ca și evoluție în seria urmărită pe metodologia europeană, în anul 2012 al creșterii prezumate la 0,3%, trimestrele unu și trei au marcat scăderi pe seria ajustată sezonier, la fel ca și în anul de scădere a PIB cu 1,1%, și anume 2010. Tot două reduceri, dar în trimestrele doi și patru, au avut loc în 2011, culmea avântului economic din perioada recentă ( ajustat și el din motive statistice de la 2,5% +2,2%).
Evoluția economiei românești în ultimii trei ani (% față de trimestrul precedent, serie ajustată sezonier)
România nu a reușit să lege mai mult de două trimestre consecutive de creștere ( trimestrul patru 2010 și trimestrul unu 2011), ceea ce arată o evoluție ”în dinți de fierăstrău”. Una peste alta, în ultimii trei ani, economia se menține într-o zonă de stagnare, cu evoluții împărțite de la un trimestru la altul și un avans mic, insuficient pentru o apropiere de nivelul de trai occidental.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
Cum ar putea evolua, decit descrescator, o economie a carei industrie chimica si siderurgica,continua sa se dezintegreze? Ecourile politice ale acestei situatii sint nu doar rarissime ci si foarte firave.
Recent d-l Vosganian vorbea despre reindustrializare – dar la un mod foarte „literar”, fara sa aminteasca ori propuna un „proiect national” concret in aceasta directie…
Cu atit mai putin ,de la instalare,Guvernul actual n-a considerat necesar sa vorbeasca macar, de un alt model de dezvoltare economica, decit cel bugetar, de „crestere si extindere” a impozitarii, pe intreg perimetrul national,unde mai exista ceva bani de luat de la firme si populatie!
Lipsa completa de viziune si cleptocratia ex-comunista au distrus nu doar economia, ci intreaga societate! Economia nu este un fenomen separat de societate, iar o societate fara viziune,spune Biblia, piere! In acest ritm, in cativa zeci de ani actuala populatie a Romaniei va deveni doar subiect pentru cartile de istorie, aici se va vorbi un dialect afro-rroma al limbii chineze!