fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

La obiect

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că… Mai mult

06.07.2020

Evoluția deficitelor în criză: Cine le-a produs, cum s-au acoperit și o concluzie

de Marin Pana 19.4.2013

Deşi cifrele pot părea mai greu de digerat, prezentarea lor este singura modalitate de a oglindi fidel evoluţia finanţelor publice din ultimii ani.

De aceea, vă prezentăm sintetic situaţia bugetului general consolidat al statului şi, în cadrul acestuia, situaţia bugetului de stat. Și ceea ce se ascumde în spatele unui domeniu aparent arid, dar plin de semnificație pentru fiecare cetățean.

Din datele oficiale prezentate se poate observa că expandarea sumelor cheltuite fără acoperire în venituri de la un an la altul, adică a deficitului, a fost stopată în 2010 cu mari sacrificii impuse populației. Acea acoperire a obligaţiilor asumate de stat cu sumele colectate a atins un minim situat puţin deasupra nivelului critic de 80%, pentru a fi adusă la 93% de-abia anul trecut.

Eroarea majoră de creștere nejustificată a veniturilor la finele lui 2008 s-a propagat în 2009, iar îndreptarea ei s-a făcut cu greutate și nu în cea mai bună combinație de-abia la mijlocul lui 2010. Dovadă că la nivel bugetar, la fel ca în orice parte a vieții, greșelile în euforia momentului se fac ușor iar remedierea lor se face extrem de greu.

Deficitele au continuat să se acumuleze iar contractarea de noi datorii pentru a le achita pe cele vechi şi pe cele care continuă să apară a devenit o activitate continuă. Deficitul a trecut de pragul normativ de 3% impus prin criteriile de la Maastricht chiar şi în cazul anului 2008, deși nu existau motive obiective în condițiile unei creşteri economice excepționale.

Altfel spus, politicienii au distribuit populaţiei pielea ursului din pădurea în timp ce fumul se zărea deasupra copacilor. Apropo de limita de 3% din PIB, ea nu este normativă ci limitativă. Nu trebuie să aibă un caracter uzual, ci excepțional, pentru a permite traversarea unei situații deosebite. Ea nu a fost fixată pentru a permite cetăţenilor să consume mai mult cu 3% faţă de ce produc.

Limita de deficit stabilită la Maastricht corespunde, deloc întâmplător, unei ţări standard cu datorie publică de cel mult 60% din PIB care plăteşte o dobândă standard de 5% la sumele datorate. Adică cei 3% sunt efectul acumulării datoriilor din trecut şi sunt folosiţi exclusiv pentru plata datoriilor. În rest, cetăţenii respectivei ţări consumă în prezent exact cât produc în prezent.

Odată asumate obligații exagerate din partea statului, este foarte dificil din punct de vedere politic să le ajustezi, în pofida evidențelor și a efectelor devastatoare asupra unor echilibre necesare dezvoltării economice. Dezvoltare care trebuie să fie sustenabilă. Dacă faci doi pași înainte și unul înapoi rămâi în urma altora care fac permanent un pas înainte.

Restabilirea unui raport acceptabil ( și nu dezirabil !) între venituri și cheltuieli s-a făcut de-abia în 2012. Ceea ce se vede și la nivelul bugetului general consolidat și la nivelul bugetului de stat. De reținut, bugetul de stat nu reprezintă nici măcar jumătate din bugetul general consolidat ( „general”, pentru că include toate veniturile şi cheltuielile statului şi „consolidat” pentru că ţine cont de transferurile dintre bugetele incluse în bugetul general).

Costurile strângerii de curea în timp au fost mai mari decât beneficiile consumului exacerbat dintr-un anumit moment. Dar revenirea s-a făcut nu pe modelul de dinaintea crizei ci pe un alt model.

Deficitul bugetului de stat a crescut faţă de cel total, şi chiar l-a depăşit anul trecut, după cum se poate observa în tabelul de mai jos. Fără a avea nici mai multă sănătate, școală sau ordine publică și nici autostrăzi.

(click pe tabel pentru mărire)

Explicaţia constă în transferurile tot mai mari ce au trebuit să fie făcute de la bugetul de stat ( a se citi de la investiții și creștere economică ) pentru a petici bugetele de asigurări sociale, de sănătate şi de şomaj. La acestea, disproporţia dintre sumele colectate şi cheltuielile cu destinaţie clar stabilită a urcat continuu, acoperirea cheltuielilor cu venituri fiind anul trecut de 86% la sănătate şi pensii şi de numai 79% la şomaj.

  • Diferenţa a trebuit să fie acoperită de la bugetul de stat, unde impozitul pe profit a scăzut continuu pe fondul crizei în intervalul 2008 – 2012, pe traiectoria 2,6%, 2,4%, 2,2%, 1,9% și 1,9% din PIB.
  • În schimb, impozitul pe salarii şi venit s-a menţinut la valori sensibil mai ridicate ( 3,7%, 3,8% şi 3,5%, 3,4% și 3,6% din PIB), ceea ce spune multe despre repartizarea poverii fiscale la vreme de criză.
  • În treacăt fie spus, impozitele pe proprietate nu au excelat faţă de practica europeană (0,6% din PIB în 2008 şi câte 0,7% din PIB în perioada 2009-2012), fiind mult sub media UE de 1,9% sau cea a Zonei Euro, de 2,1%.
  • Reducerea consumului şi-a spus cuvântul la nivelul TVA colectat, care a fost resuscitat doar de majorarea de cinci procente survenită la mijlocul lui 2010 ( evoluţie 8,1%, 7,0% şi 7,7%, 8,6% și 8,6% din PIB ).
  • Astfel, principala sursă de venit la buget au ajuns accizele, care au crescut potrivit calendarului convenit cu UE (8,2% , 9,9%, 10,3%, 10,5% și 10,5% din PIB). Pe acest fundal, tentaţia de evaziune fiscală a crescut odată cu cotele de taxare impuse.

Rezultatul direct al îndatorării pentru consumul trecut este, pe lângă ritmul ridicol de finalizare a investiţiilor, majorarea considerabilă a sumelor plătite ca dobânzi, care au urcat la 1,6% din PIB în 2011 și 1,8% din PIB în 2012.

Ne îndreptăm cu pași repezi spre un deficit generat exclusiv de plata dobânzilor (autoîntreținut, câtă vreme nu reducem stocul de datorie, și supus arbitrariului percepției externe).

Așadar, după succesul integrării europene și al unei apropieri de îndeplinirea criteriilor economice impuse (cazul fericit), noi vom consuma exact cât producem. În timp ce vom plăti creditorilor cam toată creșterea economică ce se profilează pe termen scurt.

De aceea, din moment ce partea lor e deja stabilită și rigidă, avem nevoie de un avans mult mai rapid al PIB pentru a mai putea simți o creșterea nivelului de trai.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.4.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul pregătește prelungirea stării de alertă cu alte 30 de zile

Razvan Diaconu

Guvernul se reunește miercuri în ședință extraordinară pentru a discuta prelungirea stării de alertă, precum și adoptarea unui raportul privind perioada stării de urgență. Înainte… Mai mult

Stiri

Legea coeficienților de ierarhizare a salariilor este neconstituțională – decizie CCR

Vladimir Ionescu

Legea pentru stabilirea coeficienţilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel naţional este neconstituţională, a decis marți, cu unanimitate, CCR. Reglementarea a fost inițiată… Mai mult

Stiri

Trei bănci pun în vânzare noi titluri de stat pentru populație, în premieră și în euro

Vladimir Ionescu

BT Capital Partners & Banca Transilvania, BCR și BRD vor pune în vânzare începând de miercuri titluri de stat pentru populație în lei și, în… Mai mult

Digital

Digitalizarea sistemului medical: Cum ar urma să funcționeze RegInterMed, sistemul informatic care va permite implementarea primelor servicii medicale online

Vladimir Ionescu

Ministerul Sănătății și Agenția pentru Digitalizarea României (ADR) lucrează la dezvoltarea unui sistem informatic, finanțat din fonduri europene, care să integreze registrele de sănătate, un… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis cere PSD: Aprobați rapid o lege bună a carantinei, altfel sunteți răspunzători de moartea a zeci de români

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a cerut marți  PSD să nu mai tergiverseze dezbaterile parlamentare pe marginea proiectului de lege privind carantina și izolarea. ”Altfel, sunteți răspunzători… Mai mult

Stiri

Cătălin Predoiu cere Parlamentului transpunerea în legislaţie a unor directive necesare operaţionalizării Parchetului European

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, i-a trimis o nouă scrisoare preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, în care solicită Parlamentului, ”din perspectiva cooperării loiale”, transpunerea în legislaţia… Mai mult

Stiri

„Fără penali în funcţii publice” – inițiativa USR a fost votată în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Camera Deputaţilor a votat marți proiectul legii “Fără penali în funcţii publice”. La vot s-au înregistrat 295 de voturi „pentru” și o singură abținere. Proiectul… Mai mult