Evaziunea totală la impozitarea prin accize și taxă de viciu la alcool și tutun se situează la circa 0,4% din PIB, potrivit calculelor efectuate de Consiliul Fiscal pe baza datelor furnizate de INS și Ministerul de Finanțe. Anul trecut, ponderea evaziunii s-a ridicat la 45% în cazul băuturilor alcoolice și 13% în cazul țigărilor.
Una peste alta, suma care nu a mai ajuns la buget din accize și taxă pe viciu la alcool și tutun s-a ridicat anul trecut la 2,3 miliarde lei, din care aproape un miliard de lei la alcool și 1,36 miliarde lei la tutun. Se poate observa că suma este mai mică la alcool decât la tutun, deși ponderea evaziunii în cazul alcolului este de peste patru ori mai mare decât în cazul tutunului.
De notat că evaziunea la ţigări a fost readusă oarecum sub control după ce a marcat un maxim în anii 2006 – 2007, în pe fondul introducerii „taxei pe viciu” şi creşterii considerabile a accizelor pentru alinierea la practicile UE. De la 16,5 euro/1.000 țigarete în anul 2005 s-a ajuns în prezent la peste 80 euro/1.000 țigarete, ceea ce înseamnă o majorare de circa 400% în ultimii opt ani.
La alcool, evaziunea a avut o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi mult mai mică la bere (unde a fost similară, totuși, celei de la țigări). Situația cea mai gravă s-a înregistrat la produsele intermediare care conțin alcool. Veniturilor din accize la această categorie au ajuns de la încasări de 106 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012 (adică bugetul nu a beneficiat anul trecut cu nimic).
Odată cu aderarea la UE, cuantumul accizelor aplicate la alcool a crescut rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur în cazul alcoolului etilic şi produselor distilate la începutul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur în 2010, după care a rămas constant până în 2012, adică peste 60%). Cu toate acestea, Consiliul Fiscal atrage atenția că veniturile din accize colectate au crescut foarte puţin (doar cu 9% în perioada 2006 – 2012).
Deși a fost redusă semnificativ față de intervalul 2009 – 2010, în care a ajuns la nivelul record de 68% din total, ponderea evaziunii la băuturi cu concentrație ridicată de alcool rămâne substanțială. În plus, din cauza valorii mai ridicate a produselor, acolo se regăsește și cea mai mare parte din pierderea bugetară pe partea de TVA, prin vânzări necontabilizate.
În coșul de consum folosit la calculul inflației, produsele din tutun și țigările reprezintă nu mai puțin de 6,07% (o șaisprezecime din cheltuielile unei gospodării). Ponderea oficială a băuturilor alcoolice este de 1,17% (din care 0,26% vin, 0,21% tării și 0,69% bere) dar este foarte probabil subevaluată, ipoteză sugerată și de structura pe categorii de băuturi.
Dacă suma de circa 40 de lei pe lună pentru țigări pentru o persoană ( valoare medie, iar cea mai mare parte a populației nu fumează) apare drept plauzibilă, cea de 1 lei și 40 de bani lunar pentru tărie și 1 leu și 70 de bani pentru vin nu prea are cum să corespundă realității. La bere, sector controlat de mari concerne, unde este mai greu de evitat Fiscul, rezultă pentru o persoană cheltuieli medii de 4,50 lei.
Dincolo de beneficiile pe care le obțin cei care nu achită taxele cuvenite bugetului de stat, merită subliniat efectul pervers pentru populație al ”economiilor” pe care le fac cei care cumpără la un preț mai mic băutură și țigări. Banii păstrați de ei în buzunare lipsesc apoi în alte sectoare, cronic deficitare și reclamate ca nefiind pe măsura impozitelor plătite către stat.
De pildă, suma ce figurează drept evaziune fiscală ar fi permis acoperirea datoriilor către furnizorii de medicamente pentru sistemul sanitar și deblocarea actualizării cu substanțe de ultimă generație a listei cu produse farmaceutice compensate. Poate că ar fi util drept sancțiune complementară în cazul în care sunt depistați să nu mai beneficieze de acces gratuit la medicamentele din sistemul public de sănătate.
Urmărește-ne pe Google News
