fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Eurostat: În România sărăcia se distribuie geografic invers decât în statele din Vest

de Mariana Bechir 9.10.2013

În statele sărace ale Europei, rata riscului de sărăcie şi de excluziune socială este mai mare în rural, pe când în statele bogate ale Uniunii, rata aceasta este mai mare în aglomeraţiile urbane, arată un studiu al Eurostat (Biroul European de Statistică) ce a analizat dimensiunea și repartiția geografică a sărăciei.

Studiul are o importanţă deosebită, deoarece demonstrează că Uniunea şi statele membre trebuie să elaboreze politici sociale diferite, în funcţie de densitatea populaţiei, de gradul de urbanizare, probleme fiind diferite.

Analiza Eurostat surprinde fiecare componentă importantă a sărăciei, în funcţie de gradul de urbanizare, şi arată că problemele legate de sărăcie sunt diferite în funcţie de locul unde o persoană trăieşte.

În România, de exemplu, îţi găseşti mai greu un job dacă trăieşti într-un orăşel, decât dacă ai reşedinţa într-un oraş mare sau într-un sat, spune una dintre concluziile ce se pot desprinde din această analiză.

Studiul analizează aceste probleme pe mai mulţi indicatori legaţi de sărăcie, cel mai important fiind  riscul de sărăcie şi excluziune socială, adică AROPE, un indicator care este o combinaţie boleană a trei subindicatori şi care spune că persoanele incluse în această categorie au venituri sub pragul de sărăcie, sunt în stare de deprivare materială severă şi trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (şomeri, contracte pe perioadă redusă, fără carte de muncă etc.)

Studiul arată că diferenţele sunt date nu numai de gradul de educaţie, de statutul de angajat, de tipul gospodăriei, ci există şi un efect al locului care face ca un individ să fie mai expus riscului de sărăcie şi excluziune socială.

În cele mai dezvoltate state ale Uniunii (din punct punct de vedere economic), cea mai mare rată a indicatorului AROPE se înregistrează în ariile dens populate, adică în marile aglomeraţii urbane.

În schimb, în statele care au intrat în Uniune după 2004, cele mai mari rate ale riscului de sărăcie şi excluziune socială apar în zonele cu densitate mică, adică în rural şi oraşe foarte mici.

Acestor din urmă state li se alătură în eşalon şi Spania, Grecia, Italia, Portugalia, ţările cu probleme economice din sudul Europei.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Graficul de mai sus arată că statele cu o economie puternică au o diferenţă mai mică între ratele riscului de sărăcie şi excluziune întregistrate între zoele cu grad diferit de urbanizare, adică acest risc este mai uniform răspândit, în timp ce statele cu probleme economice înregistrază fluctuaţii, în funcţie de gradul de urbanizare.

Graficul ia înconsiderare trei tipuri de urbanizare:  grad mare, intermediar şi mic

Bulgaria este ţara cu cea mai mare rată AROPE înregistrată în zonele urbane (de 38,6%).

Asta nu contrazice însă concluzia studiului, deoarece rata din rural este mult mai mare decât cea din urbanul bulgăresc – 57,5% din populaţia localităţilor cu densitate mică (sate şi oraşe foarte mici) se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, potrivit studiului.

Diferenţa dintre rata înregistrată în rural şi cea din marile oraşe este de 19,1 puncte procentuale, în Bulgaria.

România se află pe locul doi, în ordinea diferenţei dintre rata zonelor foarte urbanizate şi a celor foarte puţin urbanizate (marile oraşe şi sate), la mică distanţă de Bulgaria – 19,0 puncte procentuale distanţă.

România se află însă pe locul 1 în clasament dacă se ia în considerare doar riscul de sărăcie, nu indicatorul compozit AROPE.

La acest capitol, diferenţa este de 4,5 ori mai mare în defavoarea celor din rural: 31,2% din cei care trăiesc în rural se încadrează în această categorie, pe când în urban, procentul este de 7,0%.

România este urmată în clasamentul AROPE de Lituania (cu o diferenţă de 10 puncte procentuale), Spania, Polonia şi Ungaria.

Situația în statele bogate

În Austria, de exemplu, cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie şi excluziune socială apare în zonele puternic urbanizate (marile oraşe), iar cea mai mică, în zonele intermediare, în cele mai puţin populate. Diferenţa este de peste 11 puncte procentuale.

La fel se întâmplă şi în Belgia, unde se înregistrează o diferenţă de 10,1 puncte procentuale între riscul AROPE din oraşele mari şi cel din ariile intermediare. Urmează Marea Britanie, în clasamentul acesta.

Olanda este ţara cu cea mai mică rată a riscului de sărăcie în rural, zonele cu populare redusă.

În aceste state dezvoltate, riscul cel mai ridicat de sărăcie nu apare în localităţile cu densitate mică, ci în cele intermediare.

Alte observații referitoare şi la România

În România, Spania şi Irlanda, cei din zonele intermediare au cele mai probleme cu angajarea. În ţara noastră, asta se întâmplă fiindcă mulţi dintre cei care lucrează în agricultura de subzistenţă, de la sate, sunt cuprinşi în statistici ca persoane ocupate.

Procentul din populaţia zonelor intermediare ca densitate care trăieşte în gospodării cu intensitate redusă a muncii este de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat în zonele slab urbanizate (sate) sau în cele cu densitate mare de locuitori pe kilometrul pătrat.

România are în zonele cu densitate inetrmediară cel mai mare procent de persoane care trăiesc în familii numeroase. Un studiu mai vechi al Eurostat arăta că România este ţara cu cele mai multe gospodării în care locuiesc trei generaţii. Fenomenul este mai întâlnit în zonele intermediare, spune studiul actual, în timp ce în Uniunea Europeană familiile foarte numeroase sunt mai întâlnite în oraşele mari.

În 2011, numărul cetăţenilor Uniunii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială era de 119,6 milioane de persoane, adică 24,2% din populaţia UE 27.

Legendă:

  • Arii cu grad mare de urbanizare: cel puţin 50% din populaţie trăieşte în clustere cu densitate mare. Aceste clustere sunt formare din suprafeţe unde fiecare kilometru are o densitate de cel puţin 1.500 de locuitori pe km pătrat, iar populaţia totală minimă a unui cluster este de peste peste 50.000 de persoane
  • Arii cu densitate intermediară, mijlocie: oraşele mici, suburbiile şi arii urbane mici, unde mai puţin de 50% din populaţie trăieşte în afara zonelor urbane şi mai puţin de 50%, în clustere cu densitate mare.
  • Arii cu densitate redusă, slab populate: peste 50% din populaţie trăieşte în rural.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult