fbpx

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Europa

Infrastructura de transport în PNRR – Ce vrea Comisia și cât poate negocia România

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a discutat luni, la Bruxelles, cu comisarul european pentru Transporturi și cu comisarul european pentru Competiție, proiectele de infrastructură propuse spre… Mai mult

27.04.2021

Analiză

Studiu de caz – Comerțul cu Ungaria: cu ce ne produce vecinul nostru cel mai mare deficit comercial

Cel mai mare deficit comercial față de o țară europeană și al doilea la nivel mondial după cel cu China, a fost înregistrat anul trecut… Mai mult

26.04.2021

Eurostat: În România sărăcia se distribuie geografic invers decât în statele din Vest

de Mariana Bechir 9.10.2013

În statele sărace ale Europei, rata riscului de sărăcie şi de excluziune socială este mai mare în rural, pe când în statele bogate ale Uniunii, rata aceasta este mai mare în aglomeraţiile urbane, arată un studiu al Eurostat (Biroul European de Statistică) ce a analizat dimensiunea și repartiția geografică a sărăciei.

Studiul are o importanţă deosebită, deoarece demonstrează că Uniunea şi statele membre trebuie să elaboreze politici sociale diferite, în funcţie de densitatea populaţiei, de gradul de urbanizare, probleme fiind diferite.

Analiza Eurostat surprinde fiecare componentă importantă a sărăciei, în funcţie de gradul de urbanizare, şi arată că problemele legate de sărăcie sunt diferite în funcţie de locul unde o persoană trăieşte.

În România, de exemplu, îţi găseşti mai greu un job dacă trăieşti într-un orăşel, decât dacă ai reşedinţa într-un oraş mare sau într-un sat, spune una dintre concluziile ce se pot desprinde din această analiză.

Studiul analizează aceste probleme pe mai mulţi indicatori legaţi de sărăcie, cel mai important fiind  riscul de sărăcie şi excluziune socială, adică AROPE, un indicator care este o combinaţie boleană a trei subindicatori şi care spune că persoanele incluse în această categorie au venituri sub pragul de sărăcie, sunt în stare de deprivare materială severă şi trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (şomeri, contracte pe perioadă redusă, fără carte de muncă etc.)

Studiul arată că diferenţele sunt date nu numai de gradul de educaţie, de statutul de angajat, de tipul gospodăriei, ci există şi un efect al locului care face ca un individ să fie mai expus riscului de sărăcie şi excluziune socială.

În cele mai dezvoltate state ale Uniunii (din punct punct de vedere economic), cea mai mare rată a indicatorului AROPE se înregistrează în ariile dens populate, adică în marile aglomeraţii urbane.

În schimb, în statele care au intrat în Uniune după 2004, cele mai mari rate ale riscului de sărăcie şi excluziune socială apar în zonele cu densitate mică, adică în rural şi oraşe foarte mici.

Acestor din urmă state li se alătură în eşalon şi Spania, Grecia, Italia, Portugalia, ţările cu probleme economice din sudul Europei.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Graficul de mai sus arată că statele cu o economie puternică au o diferenţă mai mică între ratele riscului de sărăcie şi excluziune întregistrate între zoele cu grad diferit de urbanizare, adică acest risc este mai uniform răspândit, în timp ce statele cu probleme economice înregistrază fluctuaţii, în funcţie de gradul de urbanizare.

Graficul ia înconsiderare trei tipuri de urbanizare:  grad mare, intermediar şi mic

Bulgaria este ţara cu cea mai mare rată AROPE înregistrată în zonele urbane (de 38,6%).

Asta nu contrazice însă concluzia studiului, deoarece rata din rural este mult mai mare decât cea din urbanul bulgăresc – 57,5% din populaţia localităţilor cu densitate mică (sate şi oraşe foarte mici) se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, potrivit studiului.

Diferenţa dintre rata înregistrată în rural şi cea din marile oraşe este de 19,1 puncte procentuale, în Bulgaria.

România se află pe locul doi, în ordinea diferenţei dintre rata zonelor foarte urbanizate şi a celor foarte puţin urbanizate (marile oraşe şi sate), la mică distanţă de Bulgaria – 19,0 puncte procentuale distanţă.

România se află însă pe locul 1 în clasament dacă se ia în considerare doar riscul de sărăcie, nu indicatorul compozit AROPE.

La acest capitol, diferenţa este de 4,5 ori mai mare în defavoarea celor din rural: 31,2% din cei care trăiesc în rural se încadrează în această categorie, pe când în urban, procentul este de 7,0%.

România este urmată în clasamentul AROPE de Lituania (cu o diferenţă de 10 puncte procentuale), Spania, Polonia şi Ungaria.

Situația în statele bogate

În Austria, de exemplu, cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie şi excluziune socială apare în zonele puternic urbanizate (marile oraşe), iar cea mai mică, în zonele intermediare, în cele mai puţin populate. Diferenţa este de peste 11 puncte procentuale.

La fel se întâmplă şi în Belgia, unde se înregistrează o diferenţă de 10,1 puncte procentuale între riscul AROPE din oraşele mari şi cel din ariile intermediare. Urmează Marea Britanie, în clasamentul acesta.

Olanda este ţara cu cea mai mică rată a riscului de sărăcie în rural, zonele cu populare redusă.

În aceste state dezvoltate, riscul cel mai ridicat de sărăcie nu apare în localităţile cu densitate mică, ci în cele intermediare.

Alte observații referitoare şi la România

În România, Spania şi Irlanda, cei din zonele intermediare au cele mai probleme cu angajarea. În ţara noastră, asta se întâmplă fiindcă mulţi dintre cei care lucrează în agricultura de subzistenţă, de la sate, sunt cuprinşi în statistici ca persoane ocupate.

Procentul din populaţia zonelor intermediare ca densitate care trăieşte în gospodării cu intensitate redusă a muncii este de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat în zonele slab urbanizate (sate) sau în cele cu densitate mare de locuitori pe kilometrul pătrat.

România are în zonele cu densitate inetrmediară cel mai mare procent de persoane care trăiesc în familii numeroase. Un studiu mai vechi al Eurostat arăta că România este ţara cu cele mai multe gospodării în care locuiesc trei generaţii. Fenomenul este mai întâlnit în zonele intermediare, spune studiul actual, în timp ce în Uniunea Europeană familiile foarte numeroase sunt mai întâlnite în oraşele mari.

În 2011, numărul cetăţenilor Uniunii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială era de 119,6 milioane de persoane, adică 24,2% din populaţia UE 27.

Legendă:

  • Arii cu grad mare de urbanizare: cel puţin 50% din populaţie trăieşte în clustere cu densitate mare. Aceste clustere sunt formare din suprafeţe unde fiecare kilometru are o densitate de cel puţin 1.500 de locuitori pe km pătrat, iar populaţia totală minimă a unui cluster este de peste peste 50.000 de persoane
  • Arii cu densitate intermediară, mijlocie: oraşele mici, suburbiile şi arii urbane mici, unde mai puţin de 50% din populaţie trăieşte în afara zonelor urbane şi mai puţin de 50%, în clustere cu densitate mare.
  • Arii cu densitate redusă, slab populate: peste 50% din populaţie trăieşte în rural.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Energie regenerabilă: Cel mai ridicat ritm anual din 1999 încoace de creștere a capacităților de producție, în 2020

Adrian N Ionescu

Capacitățile noi de producție a energiei regenerabilă au crescut în cel mai ridicat ritm anual din 1999 încoace, cu 45% până la aproape 280 GW… Mai mult

Stiri

”Presupuse fapte de natură penală” săvârșite în proiecte cu bani europeni în care Dan Barna a fost expert. Vicepremierul neagă implicarea numelui său

Vladimir Ionescu

Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului a sesizat DNA în legătură cu ”presupuse fapte de natură penală comise în contextul implementării unor proiecte finanțate… Mai mult

Europa

Rusia îi răspunde României: îl expulzează pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova

Iulian Soare

Rusia a decis expulzarea adjunctului atașatului militar al Ambasadei României la Moscova. Este o măsură de răspuns la decizia autorităților de la București de a-l… Mai mult

Europa

UE deschide al doilea proces împotriva AstaZeneca, cerând de această dată și despăgubiri

Iulian Soare

Comisia Europeană (CE) dă din nou în judecată laboratorul anglo-suedez AstraZeneca şi cere despăgubiri, a anunţat un purtător de cuvânt al Bruxellesului, precizând că plângerea… Mai mult

Europa

Escaladare a tensiunilor dintre Hamas şi Israel – ciocniri în Ierusalimul de Est: peste 20 de morți

Iulian Soare

Cel puțin 20 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza, în noaptea de luni spre marţi, când organizația Hamas şi Israelul au efectuat sute… Mai mult

Europa

Germania, prima țară care interzice Facebook să colecteze date de la utilizatorii WhatsApp

Iulian Soare

Companiei Facebook Inc. i s-a ordonat să sisteze activitățile de colectare a datelor utilizatorilor WhatsApp din Germania după ce o autoritate de reglementare din această… Mai mult

Stiri

Certificatul digital de vaccinare va fi testat de STS pe 21 mai. Cum funcționează

Vladimir Ionescu

Certificatele digitale de certificare a vaccinării anti-Covid vor conține un cod QR și se vor putea vizualiza, respectiv descărca, dintr-un portal web securizat, anunță STS,… Mai mult