fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Eurostat: În România sărăcia se distribuie geografic invers decât în statele din Vest

de Mariana Bechir 9.10.2013

În statele sărace ale Europei, rata riscului de sărăcie şi de excluziune socială este mai mare în rural, pe când în statele bogate ale Uniunii, rata aceasta este mai mare în aglomeraţiile urbane, arată un studiu al Eurostat (Biroul European de Statistică) ce a analizat dimensiunea și repartiția geografică a sărăciei.

Studiul are o importanţă deosebită, deoarece demonstrează că Uniunea şi statele membre trebuie să elaboreze politici sociale diferite, în funcţie de densitatea populaţiei, de gradul de urbanizare, probleme fiind diferite.

Analiza Eurostat surprinde fiecare componentă importantă a sărăciei, în funcţie de gradul de urbanizare, şi arată că problemele legate de sărăcie sunt diferite în funcţie de locul unde o persoană trăieşte.

În România, de exemplu, îţi găseşti mai greu un job dacă trăieşti într-un orăşel, decât dacă ai reşedinţa într-un oraş mare sau într-un sat, spune una dintre concluziile ce se pot desprinde din această analiză.

Studiul analizează aceste probleme pe mai mulţi indicatori legaţi de sărăcie, cel mai important fiind  riscul de sărăcie şi excluziune socială, adică AROPE, un indicator care este o combinaţie boleană a trei subindicatori şi care spune că persoanele incluse în această categorie au venituri sub pragul de sărăcie, sunt în stare de deprivare materială severă şi trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (şomeri, contracte pe perioadă redusă, fără carte de muncă etc.)

Studiul arată că diferenţele sunt date nu numai de gradul de educaţie, de statutul de angajat, de tipul gospodăriei, ci există şi un efect al locului care face ca un individ să fie mai expus riscului de sărăcie şi excluziune socială.

În cele mai dezvoltate state ale Uniunii (din punct punct de vedere economic), cea mai mare rată a indicatorului AROPE se înregistrează în ariile dens populate, adică în marile aglomeraţii urbane.

În schimb, în statele care au intrat în Uniune după 2004, cele mai mari rate ale riscului de sărăcie şi excluziune socială apar în zonele cu densitate mică, adică în rural şi oraşe foarte mici.

Acestor din urmă state li se alătură în eşalon şi Spania, Grecia, Italia, Portugalia, ţările cu probleme economice din sudul Europei.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Graficul de mai sus arată că statele cu o economie puternică au o diferenţă mai mică între ratele riscului de sărăcie şi excluziune întregistrate între zoele cu grad diferit de urbanizare, adică acest risc este mai uniform răspândit, în timp ce statele cu probleme economice înregistrază fluctuaţii, în funcţie de gradul de urbanizare.

Graficul ia înconsiderare trei tipuri de urbanizare:  grad mare, intermediar şi mic

Bulgaria este ţara cu cea mai mare rată AROPE înregistrată în zonele urbane (de 38,6%).

Asta nu contrazice însă concluzia studiului, deoarece rata din rural este mult mai mare decât cea din urbanul bulgăresc – 57,5% din populaţia localităţilor cu densitate mică (sate şi oraşe foarte mici) se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, potrivit studiului.

Diferenţa dintre rata înregistrată în rural şi cea din marile oraşe este de 19,1 puncte procentuale, în Bulgaria.

România se află pe locul doi, în ordinea diferenţei dintre rata zonelor foarte urbanizate şi a celor foarte puţin urbanizate (marile oraşe şi sate), la mică distanţă de Bulgaria – 19,0 puncte procentuale distanţă.

România se află însă pe locul 1 în clasament dacă se ia în considerare doar riscul de sărăcie, nu indicatorul compozit AROPE.

La acest capitol, diferenţa este de 4,5 ori mai mare în defavoarea celor din rural: 31,2% din cei care trăiesc în rural se încadrează în această categorie, pe când în urban, procentul este de 7,0%.

România este urmată în clasamentul AROPE de Lituania (cu o diferenţă de 10 puncte procentuale), Spania, Polonia şi Ungaria.

Situația în statele bogate

În Austria, de exemplu, cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie şi excluziune socială apare în zonele puternic urbanizate (marile oraşe), iar cea mai mică, în zonele intermediare, în cele mai puţin populate. Diferenţa este de peste 11 puncte procentuale.

La fel se întâmplă şi în Belgia, unde se înregistrează o diferenţă de 10,1 puncte procentuale între riscul AROPE din oraşele mari şi cel din ariile intermediare. Urmează Marea Britanie, în clasamentul acesta.

Olanda este ţara cu cea mai mică rată a riscului de sărăcie în rural, zonele cu populare redusă.

În aceste state dezvoltate, riscul cel mai ridicat de sărăcie nu apare în localităţile cu densitate mică, ci în cele intermediare.

Alte observații referitoare şi la România

În România, Spania şi Irlanda, cei din zonele intermediare au cele mai probleme cu angajarea. În ţara noastră, asta se întâmplă fiindcă mulţi dintre cei care lucrează în agricultura de subzistenţă, de la sate, sunt cuprinşi în statistici ca persoane ocupate.

Procentul din populaţia zonelor intermediare ca densitate care trăieşte în gospodării cu intensitate redusă a muncii este de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat în zonele slab urbanizate (sate) sau în cele cu densitate mare de locuitori pe kilometrul pătrat.

România are în zonele cu densitate inetrmediară cel mai mare procent de persoane care trăiesc în familii numeroase. Un studiu mai vechi al Eurostat arăta că România este ţara cu cele mai multe gospodării în care locuiesc trei generaţii. Fenomenul este mai întâlnit în zonele intermediare, spune studiul actual, în timp ce în Uniunea Europeană familiile foarte numeroase sunt mai întâlnite în oraşele mari.

În 2011, numărul cetăţenilor Uniunii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială era de 119,6 milioane de persoane, adică 24,2% din populaţia UE 27.

Legendă:

  • Arii cu grad mare de urbanizare: cel puţin 50% din populaţie trăieşte în clustere cu densitate mare. Aceste clustere sunt formare din suprafeţe unde fiecare kilometru are o densitate de cel puţin 1.500 de locuitori pe km pătrat, iar populaţia totală minimă a unui cluster este de peste peste 50.000 de persoane
  • Arii cu densitate intermediară, mijlocie: oraşele mici, suburbiile şi arii urbane mici, unde mai puţin de 50% din populaţie trăieşte în afara zonelor urbane şi mai puţin de 50%, în clustere cu densitate mare.
  • Arii cu densitate redusă, slab populate: peste 50% din populaţie trăieşte în rural.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde măsurile de control a investițiilor, împotriva preluărilor ostile din afara UE. Mai ales a celor chineze

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a propus extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit. Măsura este… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat memorandumul de susținere a companiilor mari, operațional în 30 de zile, promite Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat, joi seară, că Guvernul a aprobat memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, spunând că şi acestea… Mai mult