De teamă lipsei gazelor naturale în această iarnă, europenii au început să caute surse alternative pentru încălzirea locuinței, de la calorifere electrice și până la sobe pe lemne.
Germania, cea mai mare economie a Europei și unul dintre cei mai mari importatori de gaze rusești de pe continent, este cea mai expusă la întreruperea aprovizionării și a fost deosebit de activă în elaborarea de planuri pentru a-și pune la adăpost industriile și consumatorii.
Cu toate acestea, de la începutul acestui an, în Germania s-au vândut nu mai puțin de 958.000 de calorifere și radiatoare electrice.
Volumul vânzărilor dispozitivelor electrice de încălzire a crescut cu 76% în perioada ianuarie-august 2022 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele companiei de cercetare de piață GfK, informează Deutsche Welle.
Un aspect interesant este că acest volum total a scăzut cu 5,1% atunci când se combină datele din cinci mari țări europene: Germania, Marea Britanie, Franța, Spania și Italia.
Ceea ce înseamnă că, în timp ce în unele state europene se cumpără mai puține calorifere electrice, în Germania oamenii le achiziționează în panică.
„Creșterea din perioada ianuarie-august 2022 a fost generată doar de vânzările sporite semnificativ din Germania. Toate celelalte piețe au înregistrat cifre negative în valoarea și volumul vânzărilor în ianuarie-august 2022 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut”, precizează GfK.
Caloriferele pot supraîncărca rețeaua de electricitate
O consecință potențială a folosirii unui număr prea mare de încălzitoare electrice ar putea fi penele de curent, din cauza suprasolicitării rețelelor.
Astfel că operatorii de sistem din Germania au anunțat că pregătesc mai multe scenarii, iar în cazul în care se constată că nu pot asigura consumul firmelor și populației vor sista exporturile de electricitate către statele vecine, în special Franța și Austria.
Asociația Federală Germană a Managementului Energiei și Apei (BDEW) a subliniat că „aparatele pot supraîncărca rețelele de electricitate, de exemplu atunci când mai multe locuințe își pornesc aceste dispozitive simultan într-o seară rece de iarnă”.
Asociația a adăugat că, dacă va exista totuși o penurie de gaz în Germania, în pofida măsurilor luate de autorități pentru evitarea acestui scenariu, gospodăriile private vor avea întotdeauna prioritate la aprovizionarea cu gaz. Privilegii similare prevăzute de lege au doar spitalele, secțiile de poliție și de pompieri.
Ajutoare de 200 miliarde de euro
Autoritățile germane au anunțat că pregătesc un plan de 200 de miliarde pentru populație și companii. Una dintre măsuri prevede ca factura la gaze din luna decembrie să fie suportată de guvern, costurile fiind estimate la aproape 96 miliarde de euro.
Anunțul făcut de cancelarul german a atras multe critici din partea liderilor celorlalte state membre UE, mai ales că Germania este una dintre țările care, până acum, s-a opus inițiativei de plafonare a prețului gazului rusesc.
Lemnele de foc la mare căutare
Până la 70% din încălzirea locuinţelor europenilor este asigurată de gaze naturale şi electricitate, însă în condiţiile în care livrările de gaze ruseşti au fost drastic reduse, lemnul, care este deja utilizat de aproximativ 40 de milioane de persoane pentru încălzire, a devenit o marfă la mare căutare.
Preţurile la peleţi de lemn aproape s-au dublat, până la 600 de euro pe tonă în Franţa, şi există deja semnale privind achiziţiile de panică pentru cel mai vechi tip de combustibil fosil din lume.
Ungaria a mers până acolo încât a interzis exporturile de peleţi, iar România a plafonat preţul lemnelor de foc pentru şase luni la 400 de lei/mc.
În paralel, timpul de aşteptare pentru livrarea sobelor care funcţionează pe lemne a ajuns la câteva luni.
Inflație mare
Pe lângă îngrijorările referitoare la posibile întreruperi în aprovizionare, criza energetică a intensificat şi o explozie a costului vieţi, inflaţia în zona euro atingând în septembrie, pentru prima dată, un nivel de două cifre.
Gospodăriile în dificultate din regiune ajung din ce în ce mai frecvent în situaţia în care trebuie să aleagă între încălzire şi alte necesităţi.
„Ne-am reîntors la vremurile de altădată când oamenii nu puteau să îşi încălzească toată casa. Când stăteau în jurul focului şi foloseau căldura sobei sau a unui foc deschis după care mergeau la culcare. Vor fi multe cazuri de acest fel la iarnă”, spune Nic Snell, director la retailerul britanic de lemne de foc Certainly Wood, citat de Bloomberg.
Pe acest trend, firma suedeză Gabriel Kakelugnar AB, un producător de sobe de teracotă din segmentul high-end, se confruntă cu un val de comenzi peste așteptări.
Comenzile pentru sobele firmei suedeze au crescut de patru ori şi acum clienţii trebuie să aştepte până în luna martie 2023 pentru a intra în posesia sobelor comandate, comparativ cu mai puţin de patru săptămâni în urmă cu un an.
Tizic și bălegar de cal în loc de lemne
Pentru mulţi europeni, principala lor îngrijorare este că vor face tot cea ce este nevoie pentru a avea căldură în lunile următoare. Această îngrijorare a devenit şi mai presată pe măsură ce se apropie vremea friguroasă iar căutarea disperată de căldură ar putea crea probleme de sănătate şi de medie.
„Suntem îngrijoraţi că oamenii vor începe să ardă tot ce vor găsi. Vedem un nivel ridicat de poluare atunci când ai oameni care încep să ardă lemne şi nu ştiu cum să facă asta în mod corect”, spune Roger Sedin, director responsabil pentru calitatea aerului la Agenţia pentru protecţia mediului din Suedia.
Această lipsă de experienţă este evidentă în Germania, unde asociaţia coşarilor spune că se confruntă cu un val de cereri disperate pentru a conecta sobe noi şi vechi, iar clienţii pun întrebări despre posibilitatea de a arde bălegar de cal şi alţi combustibili obscuri.
S-ar putea repeta iarna de după cel de-al Doilea Război Mondial?
La Berlin, criza energetică readuce în amintire perioada de după cel de al doilea război mondial. Atunci, din lipsă de combustibil, berlinezii au tăiat aproape toţi copacii din parcul central Tiergarten pentru a se încălzi.
Chiar dacă, pentru moment, locuitorii capitalei Germaniei nu recurg la astfel de măsuri extreme, există îngrijorări cu privire la încălzire.
În perioada 1940-1950, în zonele sărace oamenii foloseau tizicul pentru foc, un amestec de baie și balegă de cal sau de vacă pe care îl uscau pe timp de vară pentru a avea cu ce se încălzi în sezonul rece.
***
