Cutremurate de exploziile subacvatice care au distrus conductele Nord Stream în septembrie anul trecut, națiunile europene se mobilizează pentru a securiza fundurile oceanelor și mărilor care sunt traversate de artere vitale pentru continent.
Dar protejarea rețelei vaste de conducte de energie și cabluri de comunicații submarine este o chestiune complicată, arată o analiză C4ISRNET, prestigioasă publicație a comunității occidentale de apărare.
Războiul pe fundul mării, un domeniu care ia amploare
Responsabilitățile pentru protecția infrastructurilor care traversează mai multe țări sau ape internaționale, infrastructuri cel mai adesea proprietate privată care însă servesc interese naționale vitale, nu sunt clare.
Analiștii consideră că războiul pe fundul mării este o disciplină de securitate națională care ia amploare, cu influențe din războiul submarin- operațiuni de contra-minare și protecția portului.
„Există două direcții aici”, spune Sebastian Bruns, expert naval la Universitatea din Kiel, Germania.
”În primul rând, există tactici ofensive de înaltă tehnologie care implică grupuri de arme autonome, care se află în așteptare pe fundul oceanului până când sunt activate, potențial organizandu-se în ceva de genul câmpurilor de mine mobile care nu vor fi niciodată înregistrate pe nicio hartă.
Apoi vine domeniul protecției infrastructurii subacvatice critice, care are mult de-a face cu înțelegerea a ceea ce se întâmplă în jurul cablurilor și conductelor”, afirmă Sebastian Bruns.
Supravegherea în locuri greu accesibile este destul de dificilă și trebuie asigurată și pe scară extinsă.
Întrebări esențiale: cine și ce face?
Evoluții sunt în curs în fiecare țară și la nivelul Uniunii Europene. La Agenția Europeană de Apărare (EDA), de exemplu, oficialii așteaptă vești din Italia în primul trimestru al anului 2023 cu privire la o propunere pentru un program dedicat pentru protecția infrastructurii critice aflate pe fundul mării. Dacă va fi aprobat, programul s-ar putea alătura listei tot mai mari de așa-numitele proiecte PESCO.
Chiar agenția europeană demarează o serie de studii în ianuarie pentru a identifica lacunele de capacitate și pentru a găsi tehnologii emergente care să ajute la supraveghere, afirmă Conor Kirwan, ofițer naval irlandez la biroul EDA pentru programe maritime din Bruxelles.
Se așteaptă ca studiile să culmineze cu un simpozion organizat de EDA, la sfârșitul lunii aprilie, care își propune să reunească autoritățile militare și civile, companii private și cercetători academicieni.
Unificarea straturilor de autoritate – militară, civilă și comercială – se poate dovedi a fi cel mai mare impediment pentru ca europenii să acționeze împreună împotriva amenințărilor. „Acolo se află complexitatea infrastructurii critice ale fundului mării”, afirmă Conor Kirwan.
Franța, primul stat european cu strategie distinctă pentru securitate pe fundul mărilor
Franța face investiții în domeniul submarin de când a devenit prima națiune europeană care a lansat, în februarie 2022, o strategie națională de război orientată spre securitatea pe fundul mării.
Alte națiuni au publicat anterior strategii pentru fundul mării, dar cu accent pe capacități civile. Strategia Franței iese în evidență prin accentul militar, mai ales că Rusia și China – considerate adversari de SUA și de cea mai mare parte a Europei de Vest – investesc masiv în moduri de a desfășura război pe fundul mării, a spus Steven Horrell, cercetător al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene.
Franța are mize mari în a explora domeniul: dintre cele aproximativ 450 de cabluri submarine care susțin 99% din schimburile de date digitale intercontinentale, 51 de cabluri ajung pe teritoriul național francez (inclusiv în Franța metropolitană) și alte 24 în teritoriile franceze de peste mări.
Franța are acum doar două vehicule operate de la distanță capabile să atingă adâncimi de 1.000 de metri: H1000 Ulisse și H2000 Diomede. Cele două ambarcațiuni sunt dezvoltate de ECA Group. Armata a lansat proiecte de cercetare pentru a dezvolta a doua generație de vehicole submarine, care să atingă adâncimi mai mari.
Un alt program francez, SLAM-F, va avea noi evoluții în 2023: Armata va comanda roboți anti-mină construiți de Thales, care vor înlocui în cele din urmă navele de luptă anti-mină cu echipaj uman.
În paralel, companiile civile lansează proiecte proprii. Companiile Marine Tech și Hologarde și-au unit forțele pentru a dezvolta vehiculul hibrid fără pilot Manta, o dronă electrică concepută să funcționeze ca navă de suprafață, dar și ca platformă capabilă să opereze până la 300 metri adâncime, dar cu obiectiv final 6.000 de metri adâncime.
Clienții țintă inițiali sunt în sectoarele de petrol și gaze din Orientul Mijlociu, afirmă Jean-Luc Pierrisnard, manager tehnic și co-fondator Marine Tech.
Italia – Marina militară păzește deja cablurile ”civile” din Mediterana
Marina italiană este acum implicată activ în protecția cablurilor de internet din Marea Mediterană, după ce a semnat un acord de cooperare în iulie cu compania italiană de telecomunicații Sparkle.
„Activitatea comună este acum în desfășurare”, afirmă Fabrizio Buglio, director de platforme de rețea și servicii la Sparkle, care deține 600.000 de kilometri (aproape 373.000 de mile marine) de cabluri de internet la nivel global. Acordul prevede că Marina nu numai că va supraveghea cablurile din Marea Mediterană, dar va interveni în operațiunile „de urgență”.
Contraamiralul Vito Lacerenza, comandantul flotei de submarine italiene, a declarat că noile tipuri de submarine ale Marinei au în dotare drone submarine de supraveghere. În plus, Sparkle a instalat deja sisteme de identificare automată, astfel încât să poată ști ce nave trec deasupra cablurilor sale, deoarece daunele accidentale nu pot fi niciodată excluse.
Fabrizio Buglio a mai spus că firma lucrează cu departamente de cercetare universitare pentru a vedea dacă cablurile de telecomunicații submarine pot funcționa și ca senzori de cutremur sau tsunami. O sursă din Marina italiană a declarat că serviciul ia în considerare lucrări de cercetare în acest domeniu.
Marea Britanie: 20 milioane lire pentru o dronă capabilă să atingă adâncimi până la 6.000 metri
Marea Britanie a intrat în domeniul tehnologiei subacvatice fără pilot, în mare parte datorită exploatărilor offshore de petrol și gaze din Marea Nordului. Țara a folosit de ani submarine pentru a desfășura și a extrage forțe speciale pe coastele inamice. Marina Regală folosește de câțiva ani drone pentru a distruge mine.
Acum, descoperirile tehnologice permit investigarea a tot felul de noi capacități subacvatice fără pilot, de la anti-acces până la supraveghere, recunoaștere, protecția infrastructurii subacvatice.
Un contract de 15 milioane de lire sterline a fost semnat recent între Marina Regală și MSubs – o companie mică din Plymouth, Anglia, specializată în tehnologie subacvatică. Contractul vizează livrarea unui vehicul concept de 17 tone și 12 metri lungime, cu autonomie de 1.000 de mile marine. Livrarea platformei Cetus este programată în termen de doi ani.
Anunțând acordul la începutul lunii noiembrie, Marina a spus că Cetus ar putea să opereze în tandem cu distrugătoare de mine, submarine convenționale sau submarine cu propulsie nucleară din clasa Astute.
Ministerul Apărării va cheltui alte 20 de milioane de lire sterline pentru a achiziționa un vehicul de salvare în apă adâncă operat de la distanță, cu capacitatea de a manipula obiecte și de a produce imagini de înaltă rezoluție până la o adâncime de 6.000 de metri.
Germania se concentrează pe colectare și analiză date
Pe măsură ce oficialii UE se gândesc la următoarele mișcări în securizarea cablurilor și conductelor de pe fundul mării, devine clar că colectarea și interpretarea oricăror date existente despre evenimentele submarine este un pas cheie. Din fericire, nu trebuie să înceapă de la zero.
Companiile private care instalează și operează conexiunile tind să fi instalat deja mijloacele tehnice pentru a colecta informații despre starea hardware-ului lor, afirmă Conor Kirwan, oficialul Agenției Europene de Apărare. „Numărul de senzori care au fost dezvoltați până în prezent generează cantități uriașe de date”, a spus el.
Viceamiralul Marinei germane, Jan Christian Kaack, susține varianta de monitorizare a infrastructurii aflate în apele teritoriale ale țării din Marea Nordului și Marea Baltică.
Ideea lui este să integreze datele furnizate de senzorii aflați deja pe cabluri submarine cu datele institutelor de cercetare oceanică, poliției și marinei civile într-o singură imagine operațională care acoperă activitatea deasupra și sub apă.
„Menținerea actuală a unei astfel de imagini ar ajuta la detectarea rapidă a anomaliilor și ar permite urmărirea”, a precizat un purtător de cuvânt al marinei militare.
Germania s-a angajat să sprijine Danemarca, Norvegia și Suedia în protejarea infrastructurii lor maritime critice. Marina militară și-a trimis navele în patrule în Marea Nordului și în Marea Baltică și a trimis avioane de supraveghere maritimă P-3C Orion de-a lungul coastelor norvegiene.
***
