fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Analiză – Ionuț Dumitru / Criza coronavirus – implicatii si solutii la nivel economic

Criza generata de coronavirus are implicatii majore cel putin pe doua paliere – unul al sanatatii publice si unul economic. Evident ca intre cele doua… Mai mult

29.03.2020

La obiect

Măsurile prin care BNR ajută băncile, pentru ca acestea să sprijine economia

În decurs de opt zile, Consiliul de administraţie Băncii Naţionale a României (BNR) a ţinut două şedinţe de urgenţă, în care a luat mai multe… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Europa de la Aachen: sau drumul de la speranță la realitate

de Octavian Manea , 23.1.2019

Pentru cei mai mulți observatori, tratatul de la Aachen încheiat marți,  22 ianuarie, între Franta și Germania nu se ridică la nivelul așteptărilor exprimate în ultimul an și jumătate în discursurile președintelui Emmanuel Macron.

În contrast, Angela Merkel a rămas permanent mult mai rezervată în raport cu ambițiile europene ale președintelui francez.

Mare parte dintre prevederile acordului franco-german rămân mai degrabă la stadiul unor declarații de intenție.

Ar trebui “să uităm de discursul lui Macron de la Sorbona din 2017, unde dezvăluia ceea ce el spera să fie un plan pentru amplificarea integrării europene pe mai multe paliere”, concluzionează Judy Dempsey de la Carnegie Europa.

Și Francois Heisbourg, un influent expert francez, consideră rezultatul mai degrabă modest:

“ar fi fost mai înțelept să fie purtate negocieri mai extinse pentru a propune mai târziu spre semnare un tratat mai substanțial. Semnarea de dragul semnării nu este suficientă”.

În general sunt asumate explicit atitudini care sunt vizibile de multă vreme precum coordonarea pozițiilor în interiorul UE sau ONU, sprijinirea Germaniei pentru un loc de membru permanent în Consiliul de Securitate, susținerea pentru o ordine internaționala centrată pe reguli și multilateralism. Rezultatul stă mai degrabă sub o logică a celui mai mic numitor comun.

Foarte probabil, motivul ține de echilibristica pe care Angela Merkel a fost nevoită să o practice pentru ca produsul final să țină cont de constrângerile sale interne, de fragilitatea coaliției aflate la guvernare și de sensibilitățile propriului partid unde segmentul conservator nu vede cu ochi buni planurile lui Macron.

Europa Apărării

Tratatul de la Aachen răspunde însa unor preocupări fundamentale privind securitatea europeană formulate de Macron în august anul trecut în timpul Conferinței Ambasadorilor:

“În lunile următoare, intenționez să propun un proiect pentru a consolida solidaritatea europeană în materie de securitate. Ar trebui să dăm mai multă substanță articolului 42 (7) din Tratatul Uniunii Europene, invocat de Franța pentru prima dată în 2015. Franța este pregătită să intre în discuții concrete cu statele europene cu privire la natura solidarității reciproce și a relațiilor de apărare reciprocă”, spunea Macron atunci.

Tot în acel context, președintele francez a explicat și cheia în care trebuie înțeles acest demers: “Europa nu-și mai poate încredința securitatea doar Statelor Unite. Depinde de noi să ne asumăm responsabilitățile și să garantăm securitatea și suveranitatea europeană.”

Este fundația pe care tratatul de la Aachen o construiește: valorizarea garanției de apărare colectivă oferită statelor membre de Uniunea Europeană (un veritabil “articol 5” care pe hârtie este mai cuprinzător decât cel oferit de Tratatul de la Washington al NATO; nu și mai credibil). Totodată tratatul instituie un Consiliu de Securitate și Apărare prin care cele două state să-și coordoneze politicile industriale și care în timp să conducă la o “cultura militară comună”.

Contrabalansarea influenței franco-germane

În acelasi timp, nu trebuie pierdută din vedere semnificația simbolică a tratatului de la Aachen.

Este semnat într-un loc sugestiv pentru istoria europeană, unde se află mormântul lui Carol cel Mare. Nu este accidental nici faptul că anul trecut pe aceeași scenă deopotrivă Macron și Merkel proiectau dezideratul unei Europe autonome din punct de vedere strategic.

Nu în ultimul rând, upgrade-ul motorului franco-german are loc într-o atmosferă în care prind tot mai mult contur formule de contrabalansare a Berlinului si Parisului și a viziunii lor despre Europa.

Speculând la maxim tema imigrației, energiile naționaliste, predispozițiile suveraniste precum și ciocnirile cu Bruxelles-ul, vicepremierul italian Matteo Salvini curtează activ Polonia și Ungaria în coagularea unei axe care să se opună și să concureze nucleul dur franco-german.

O tendință pare să fie tot mai limpede: a început competitia pentru Europa, pentru “sufletele si mințile” europenilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

De ce mor și tinerii sănătoși din cauza coronavirusului? Variante de lucru – profilul genetic sau expunere la încărcătură virală mare

Iulian Soare

Covid-19 afectează grav persoanele în vârstă și pe cele cu comorbidități, dar există și tineri care au murit din cauza noului coronavirus. Unii oameni de… Mai mult

Stiri

Organizația Mondială a Muncii estimează la 25 mil. joburile ce vor fi pierdute din cauza pandemiei. ”Mai grav decât în criza din anii ‘30”

Iulian Soare

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a anunţat că 25 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute în timpul pandemiei de coronavirus, iar reducerile… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Când spitalele de suport vor fi ocupate la jumătate din capacitate, cazurile ușoare vor fi tratate la domiciliu

Vladimir Ionescu

Ministerul Sănătății analizează varianta ca bolnavii asimptomatici sau cei consideraţi cazuri uşoare şi medii să fie trimişi către domicilii, însă “printr-un punct tampon”, începând cu… Mai mult

Europa

Un singur corovanirus, 28 de state: o comparație a măsurilor anti-Covid-19 decise în fiecare stat membru UE

Iulian Soare

Guvernele din întreaga lume au reacționat la amenințarea coronavirus cu măsuri fără precedent în ceea ce privește limitarea drepturilor cetățenilor, cu scopul de a limita… Mai mult

Stiri

“Business as usual”: Primar arestat preventiv pentru luare de mită – cu mănuși și mască la întâlnirea cu denunțătorul

Vladimir Ionescu

Primarului comunei Crişan, județul Tulcea, a fost arestat preventiv sâmbătă, pentru o mită de 10.000 de euro primită de la reprezentantul unei firme de construcții.… Mai mult

Stiri

Secretar de stat: Analizăm varianta suspendării ordonanței ce obligă operatorii la rambursarea pachetelor turistice

Vladimir Ionescu

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Emil-Răzvan Pîrjol a declarat, sâmbătă, că executivul analizează, în contextul pandemiei de Covid-19, suspendarea Ordonanţei 2/2018, care obligă operatorii… Mai mult

Stiri

Ziua NATO în România / Klaus Iohannis: Este vital ca Alianța să se poată concentra şi asupra celorlalte ameninţări şi provocări

Vladimir Ionescu

Ziua NATO în România este marcată în acest an sub semnul unităţii şi solidarităţii euro-atlantice, în contextul unei crize sanitare fără precedent pentru lumea contemporană,… Mai mult