Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Europa de la Aachen: sau drumul de la speranță la realitate

de Octavian Manea , 23.1.2019

Pentru cei mai mulți observatori, tratatul de la Aachen încheiat marți,  22 ianuarie, între Franta și Germania nu se ridică la nivelul așteptărilor exprimate în ultimul an și jumătate în discursurile președintelui Emmanuel Macron.

În contrast, Angela Merkel a rămas permanent mult mai rezervată în raport cu ambițiile europene ale președintelui francez.

Mare parte dintre prevederile acordului franco-german rămân mai degrabă la stadiul unor declarații de intenție.

Ar trebui “să uităm de discursul lui Macron de la Sorbona din 2017, unde dezvăluia ceea ce el spera să fie un plan pentru amplificarea integrării europene pe mai multe paliere”, concluzionează Judy Dempsey de la Carnegie Europa.

Și Francois Heisbourg, un influent expert francez, consideră rezultatul mai degrabă modest:

“ar fi fost mai înțelept să fie purtate negocieri mai extinse pentru a propune mai târziu spre semnare un tratat mai substanțial. Semnarea de dragul semnării nu este suficientă”.

În general sunt asumate explicit atitudini care sunt vizibile de multă vreme precum coordonarea pozițiilor în interiorul UE sau ONU, sprijinirea Germaniei pentru un loc de membru permanent în Consiliul de Securitate, susținerea pentru o ordine internaționala centrată pe reguli și multilateralism. Rezultatul stă mai degrabă sub o logică a celui mai mic numitor comun.

Foarte probabil, motivul ține de echilibristica pe care Angela Merkel a fost nevoită să o practice pentru ca produsul final să țină cont de constrângerile sale interne, de fragilitatea coaliției aflate la guvernare și de sensibilitățile propriului partid unde segmentul conservator nu vede cu ochi buni planurile lui Macron.

Europa Apărării

Tratatul de la Aachen răspunde însa unor preocupări fundamentale privind securitatea europeană formulate de Macron în august anul trecut în timpul Conferinței Ambasadorilor:

“În lunile următoare, intenționez să propun un proiect pentru a consolida solidaritatea europeană în materie de securitate. Ar trebui să dăm mai multă substanță articolului 42 (7) din Tratatul Uniunii Europene, invocat de Franța pentru prima dată în 2015. Franța este pregătită să intre în discuții concrete cu statele europene cu privire la natura solidarității reciproce și a relațiilor de apărare reciprocă”, spunea Macron atunci.

Tot în acel context, președintele francez a explicat și cheia în care trebuie înțeles acest demers: “Europa nu-și mai poate încredința securitatea doar Statelor Unite. Depinde de noi să ne asumăm responsabilitățile și să garantăm securitatea și suveranitatea europeană.”

Este fundația pe care tratatul de la Aachen o construiește: valorizarea garanției de apărare colectivă oferită statelor membre de Uniunea Europeană (un veritabil “articol 5” care pe hârtie este mai cuprinzător decât cel oferit de Tratatul de la Washington al NATO; nu și mai credibil). Totodată tratatul instituie un Consiliu de Securitate și Apărare prin care cele două state să-și coordoneze politicile industriale și care în timp să conducă la o “cultura militară comună”.

Contrabalansarea influenței franco-germane

În acelasi timp, nu trebuie pierdută din vedere semnificația simbolică a tratatului de la Aachen.

Este semnat într-un loc sugestiv pentru istoria europeană, unde se află mormântul lui Carol cel Mare. Nu este accidental nici faptul că anul trecut pe aceeași scenă deopotrivă Macron și Merkel proiectau dezideratul unei Europe autonome din punct de vedere strategic.

Nu în ultimul rând, upgrade-ul motorului franco-german are loc într-o atmosferă în care prind tot mai mult contur formule de contrabalansare a Berlinului si Parisului și a viziunii lor despre Europa.

Speculând la maxim tema imigrației, energiile naționaliste, predispozițiile suveraniste precum și ciocnirile cu Bruxelles-ul, vicepremierul italian Matteo Salvini curtează activ Polonia și Ungaria în coagularea unei axe care să se opună și să concureze nucleul dur franco-german.

O tendință pare să fie tot mai limpede: a început competitia pentru Europa, pentru “sufletele si mințile” europenilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Evaluarea Națională / Ponderea notelor peste 5 – încă un an de scădere

Vladimir Ionescu

Aproximativ  73,12% din elevii participanți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, un procent ușor sub cel de anul trecut (73,50%) și inferior celui… Mai mult

Stiri

Expert ONU: Omenirea riscă un ”apartheid climatic” – săracii vor plăti prețul schimbărilor climatice

Iulian Soare

Lumea se confruntă cu un ”apartheid climatic” – pe de o parte, cei bogaţi, care se pot adapta mai bine la încălzirea globală şi, de… Mai mult

Stiri

Vânzările auto cresc în România și scad în Europa. Crește și ponderea persoanelor fizice în achizițiile autohtone

Adrian N Ionescu

Luna mai a propulsat piața auto din România, vânzările crescând cu 11,6%, până la 78.486 unități, în primele 5 luni ale acestui an față de… Mai mult

Stiri

Fostul ministru Cristian David, achitat definitiv. În prima instanța fusese condamnat la 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Internelor Cristian David a fost achitat definitiv, marţi, de magistraţii ÎCCJ, după ce în prima instanță a fost condamnat la cinci ani… Mai mult

Stiri

Raport GRECO: Percepţia privind nivelul redus al corupţiei poate fi înşelătoare. Recomandările pentru România

Vladimir Ionescu

Percepţia publică privind un nivel redus al corupţie în anumite ţări ar putea fi înşelătoare, arată un raport al GRECO publicat marţi și care conține… Mai mult

Stiri

Jumătate din populația lumii nu crede că trăiește în democrație – sondaj

Iulian Soare

Doar jumătate din cei 157.000 de participanți la un sondaj realizat în 57 de țări cred că țările lor sunt democratice. Mulți dintre cei care… Mai mult

Europa

Rusia revine în Adunarea Consiliului Europei, Ucraina își suspendă participarea la lucrările APCE

Iulian Soare

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în noaptea de luni spre marţi textul ce permite revenirea Rusiei în această instanţă, informează presa internațională.… Mai mult