La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Europa de la Aachen: sau drumul de la speranță la realitate

de Octavian Manea , 23.1.2019

Pentru cei mai mulți observatori, tratatul de la Aachen încheiat marți,  22 ianuarie, între Franta și Germania nu se ridică la nivelul așteptărilor exprimate în ultimul an și jumătate în discursurile președintelui Emmanuel Macron.

În contrast, Angela Merkel a rămas permanent mult mai rezervată în raport cu ambițiile europene ale președintelui francez.

Mare parte dintre prevederile acordului franco-german rămân mai degrabă la stadiul unor declarații de intenție.

Ar trebui “să uităm de discursul lui Macron de la Sorbona din 2017, unde dezvăluia ceea ce el spera să fie un plan pentru amplificarea integrării europene pe mai multe paliere”, concluzionează Judy Dempsey de la Carnegie Europa.

Și Francois Heisbourg, un influent expert francez, consideră rezultatul mai degrabă modest:

“ar fi fost mai înțelept să fie purtate negocieri mai extinse pentru a propune mai târziu spre semnare un tratat mai substanțial. Semnarea de dragul semnării nu este suficientă”.

În general sunt asumate explicit atitudini care sunt vizibile de multă vreme precum coordonarea pozițiilor în interiorul UE sau ONU, sprijinirea Germaniei pentru un loc de membru permanent în Consiliul de Securitate, susținerea pentru o ordine internaționala centrată pe reguli și multilateralism. Rezultatul stă mai degrabă sub o logică a celui mai mic numitor comun.

Foarte probabil, motivul ține de echilibristica pe care Angela Merkel a fost nevoită să o practice pentru ca produsul final să țină cont de constrângerile sale interne, de fragilitatea coaliției aflate la guvernare și de sensibilitățile propriului partid unde segmentul conservator nu vede cu ochi buni planurile lui Macron.

Europa Apărării

Tratatul de la Aachen răspunde însa unor preocupări fundamentale privind securitatea europeană formulate de Macron în august anul trecut în timpul Conferinței Ambasadorilor:

“În lunile următoare, intenționez să propun un proiect pentru a consolida solidaritatea europeană în materie de securitate. Ar trebui să dăm mai multă substanță articolului 42 (7) din Tratatul Uniunii Europene, invocat de Franța pentru prima dată în 2015. Franța este pregătită să intre în discuții concrete cu statele europene cu privire la natura solidarității reciproce și a relațiilor de apărare reciprocă”, spunea Macron atunci.

Tot în acel context, președintele francez a explicat și cheia în care trebuie înțeles acest demers: “Europa nu-și mai poate încredința securitatea doar Statelor Unite. Depinde de noi să ne asumăm responsabilitățile și să garantăm securitatea și suveranitatea europeană.”

Este fundația pe care tratatul de la Aachen o construiește: valorizarea garanției de apărare colectivă oferită statelor membre de Uniunea Europeană (un veritabil “articol 5” care pe hârtie este mai cuprinzător decât cel oferit de Tratatul de la Washington al NATO; nu și mai credibil). Totodată tratatul instituie un Consiliu de Securitate și Apărare prin care cele două state să-și coordoneze politicile industriale și care în timp să conducă la o “cultura militară comună”.

Contrabalansarea influenței franco-germane

În acelasi timp, nu trebuie pierdută din vedere semnificația simbolică a tratatului de la Aachen.

Este semnat într-un loc sugestiv pentru istoria europeană, unde se află mormântul lui Carol cel Mare. Nu este accidental nici faptul că anul trecut pe aceeași scenă deopotrivă Macron și Merkel proiectau dezideratul unei Europe autonome din punct de vedere strategic.

Nu în ultimul rând, upgrade-ul motorului franco-german are loc într-o atmosferă în care prind tot mai mult contur formule de contrabalansare a Berlinului si Parisului și a viziunii lor despre Europa.

Speculând la maxim tema imigrației, energiile naționaliste, predispozițiile suveraniste precum și ciocnirile cu Bruxelles-ul, vicepremierul italian Matteo Salvini curtează activ Polonia și Ungaria în coagularea unei axe care să se opună și să concureze nucleul dur franco-german.

O tendință pare să fie tot mai limpede: a început competitia pentru Europa, pentru “sufletele si mințile” europenilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult