Eurogrup – miniștrii de finanțe ai Zonei euro – au reușit să ajungă joi seara la un relativ acord asupra problemei datoriilor comune, dând publicității o declarație care instituie un pachet de măsuri de ajutor economic de 540 miliarde de euro.
Măsurile vizează oprirea efectelor negative pe care coronavirus le produce asupra economiei blocului comunitar.
Acordul a fost realizat după 3 zile de discuții aprinse, cumva forțat de faptul că estimările economiștilor arată că creșterea economică a Uniunii Europene ar urma să scadă anul acesta cu cel puțin 7 sau 8 puncte procentuale, ștergând în consecință în jur de un trilion de euro din performanța economică așteptată inițial la final de an.
Decizia Eurogrup urmează să fie analizată în Consiliul European de săptămâna viitoare și, eventual, să fie aprobată.
Detalii ale deciziilor Eurogrup
Declarația emisă la finalul celor 3 zile de negocieri purtate în sistem online prevede:
- Banca Europeană de Investiții va constitui un fond de 200 miliarde euro din care va acorda credite companiilor europene aflate în dificultăți financiare.
- Eurogrup a aprobat planul temporar al Comisiei Europene, care a pus la dispoziție 100 miliarde euro, pentru susținerea persoanelor aflate în șomaj și pentru susținerea unor proiecte în domeniul sănătății. Pentru a deveni operațional acest plan, legislativul de la Bruxelles mai trebuie să găsească, împreună cu Consiliul UE, o formula de compromis a planului
- Statele membre ale Zonei euro au primit permisiunea să atragă linii credite de maxim 2% din PIB-ul național apelând la instrumentul de bailout al Zonei euro (Mecanismul de Stabilitate), dar numai pentru susținerea costurilor sistemelor proprii de Sănătate. După formula agreeată de Eurogrup, asta înseamnă linii de credit de maximum 240 miliarde euro, care ar putea fi accesate în 2 săptămâni, fără condiții suplimentare.
Guvernele Zonei euro trebuie însă să se asigure că își mențin sub control finanțele după sfârșitul crizei provocate de coronavirus, arată comunicatul oficial.
Opinia economistului șef Berenberg
Analiștii de piață au salutat decizia Eurogrup, unii fiind însă îngrijorați că disputele retorice din jurul ”coronabondurilor” ar putea diminua importanța deciziei de joi.
Consultat de Politico, economistul șef al Berenberg, Holger Schmieding, a afirmat: ”Disputele foarte vocale purtate în ultimele 2 săptămâni pun în pericol substanța deciziilor Eurogrup. Liderii naționali au puține argumente să prezinte acasă ideea de solidaritate europeană”.
Opinia este consolidată de faptul că Eurogrup a avut nevoie de 3 zile pentru a ajunge la decizia prezentă, inclusiv o negociere-maraton de 16 ore începută marți și terminată miercuri fără nicio concluzie comună.
Contextul relevant
Italia și Spania au sperat că severitatea crizei sociale și economice va determina UE să deschidă oportunitatea cumulării datoriilor astfel încât costul împrumutului să fie redus. Premierii ambelor țări au încercat să impună această soluție cu narativul pericolului cu care s-ar confrunta proiectul european dacă va lipsi acest grad de solidaritate.
Ideea ”coronabondurilor” este disipată de ambiguitatea declarației finale, în care se regăsește o singură referire la un fond de recuperare prin intermediul căruia ar putea fi direcționate fonduri din bugetul UE pentru relansarea economică a blocului comunitar. Acest fond, arată declarația, ar putea folosi ”instrumente financiare inovative” pentru a strânge bani. Din declarație lipsește orice precizare referitoare la dimensiunea fondului sau când anume ar putea fi constituit.
Această exprimare vagă a fost suficientă pentru ministrul italian de Finanțe, care imediat a postat pe Twitter ce a înțeles el din această declarație: ”Bondurile europene sunt o realitate. Livrăm o propunere ambițioasă Consiliului European, ne vom bate să devină realitate”.
Ministrul olandez de Finanțe, Wopke Hoekstra, are însă o interpretare opusă. ”E foarte simplu. Nu este în regulă să apelăm la eurobonduri, nu sunt de acord cu asta și niciodată nu voi fi de acord. Nu este corect față de contribuabilul olandez și, în final, este un lucru care va crește riscurile cu care se confruntă UE”, a declarat presei Wopke Hoekstra.
Poziția ministrului olandez de Finanțe este în continuare susținută de omologii din Germania și din Finlanda.
