luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 februarie, 2022

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este populatie.jpg

Responsabilitatea de a lua decizii cu privire la viața lor (78 %) și îngrijirea persoanelor apropiate (77 %) și sunt cele mai importante două valori personale pentru cetățenii UE.

Pentru români, prima valoare este să fie în siguranță, după care urmează îngrijirea persoanelor apropiate, conform Eurobarometrului privind valorile cetățenilor europeni, realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.

De asemenea, România, deși țara UE cu cei mai mulți cetățeni emigrați, înregistrează una dintre cele mai mici ponderi de populație care susține dreptul la liberă circulație și pe cel de a munci într-un alt stat membru. Românii sunt și cetățenii UE cu cea mai redusă susținere pentru principiul egalității în fața legii.

Independența judecătorilor și dreptul la un proces echitabil (82 % pentru ambii) sunt valorile UE cel mai puternic susținute de europeni, urmate de libertatea de gândire, de exprimare și de religie (81 %), potrivit rezultatelor acestui sondaj Eurobarometru special.

Cele mai importante identități ale cetățenilor UE sunt familia (81 %) și identitatea națională (73 %)

Cei mai mulți din europenii intervievați se identifică cu persoanele pentru care este important să aibă grijă de cei apropiați și cu cei pentru care este important să ia singuri deciziile privind propria viață.

Acestea sunt afirmațiile cu cele mai multe aprobări din partea respondenților.

Cele 14 state membre în care este important să ai grijă de cei apropiați: Spania (87%), Bulgaria (86%), Suedia (84%), Slovenia (83%), Irlanda (83%), Franța (82%), Letonia (82%), Estonia (79%), Croația (78%), Malta (72%), Lituania (69%),
Polonia, Luxembourg (câte 69%) și Austria (68%).


În șase țări, cei mai mulți locuitori consideră esențial să-și asumi singuri propriile decizii de viață:
Danemarca (85%), Țările de Jos (83%), Cehia (74%), Italia (73%), Finlanda (71%) și Belgia (70%).

În alte trei țări, respondenții s-au identificat majoritar cu alte profiluri:

  • în Portugalia, 85% din cei intervievați spun că seamănă cu cei care doresc oprtunități de viață egale pentru toți oamenii
  • în Ungaria (80%) și în România (62%), cele mai numeroase răspunsuri au menționat identificarea cu cei care apreciază să fie în siguranță. În mai multe țări, cei care consideră acest lucru important este cu mult peste cel al românilor, însă în cazul lor, nu aceasta este prima valoare.
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este eurobarometru-mentalitati-754x1024.jpg

Alte concluzii ale studiului:

  • În medie, 79% din respondenții din UE sunt de acord cu faptul că alegerile personale, stilul de viață și viața de familie ale fiecărui cetățean ar trebui respectate, 14% nu sunt nici de acord, nici în dezacord și 6% nu sunt de acord. Respondenții din România (63%), Lituania (64%) și Italia (66%) sunt cel mai puțin probabil să fie de acord. Cel puțin nouă din zece respondenți din Spania (91%) și Grecia (90%) sunt de acord că alegerile personale și stilul de viață al cetățenilor ar trebui respectate.
  • 79% din europeni sunt de acord cu ideea că nu ar trebui să existe discriminare pe niciun motiv, 15% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 5% nu sunt de acord. România se dovedește cel mai puțin tolerantă, cu doar 63% din intervievați, urmată de Italia și Lituania (ambele cu 66%). Respondenții din Țările de Jos și Spania (ambele 91%), Suedia (89%), Danemarca (88%), Cipru (85%), precum și Germania și Grecia (ambele 84%) au o probabilitate mai mare decât media de a respinge orice discriminare.
  • Dintre toți cetățenii UE, 79% dintre respondenți sunt de acord cu faptul că egalitatea între femei și bărbați ar trebui să fie asigurată în mod activ în toate domeniile, 15% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 5% nu sunt de acord. Mai puțin de șapte din zece respondenți din România (61%), Estonia (62%), Lituania (63%), Cehia și Italia (ambele 67%), Polonia (68%) și Finlanda (69%) sunt de acord cu acest lucru, pe când cetățenii din Spania și Franța (ambele 89%), Cipru și Portugalia (ambele 88%), Țările de Jos și Grecia (ambele 87%), precum și Austria și Ungaria (ambele 83%) sunt mai predispuși să sprijine asigurarea activă a egalității de gen în toate domeniile.

Doar 65% din români sunt de acord cu dreptul la liberă circulație; media UE – 74%

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este eurobarometru-drept-la-libera-circulatie.png

Trei sferturi (74%) din europenii intervievați pentru acest studiu sunt de acord cu dreptul cetățenilor UE de a circula și de a munci liber în altă țară UE, în timp ce 7% sunt mai degrabă în dezacord.

Cele mai mici procente s-au înregistrat în Finlanda (61%), Suedia (63%), Italia (64%), România (65%) și Danemarca (66%).

România este o excepție paradoxală în acest grup de state, întrucât este țară sursă de migrație, nu o țară de destinație.

În general, respondenții care locuiesc într-un sat rural sunt mai predispuși (74%) să sprijine libertatea de mișcare, comparativ cu locuitorii orașelor mici și mijlocii (72%), dar într-o mai mică măsură decât locuitorii orașelor mari (77%).

De cealaltă parte, mai mult de opt din zece respondenți din Spania (88%), Letonia (85%), Grecia, Cipru și Ungaria (toate 84%), Estonia (83%), Croația (82%) și Bulgaria (81%) sunt de acord cu principiul liberei circulații în interiorul UE.

Finlanda este și țara cu cea mai scăzută acceptanță a liberei circulații este și țara cu cea mai ridicată opoziție față de acordarea statutului de azilant celor persecutați din cauza rasei, religiei, naționalității, apartenenței sociale sau opiniilor politice.

Egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil, susținute într-o proporție covârșitoare de către europeni. Nu și în România

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este egalitate-in-fata-legii.png

Aproximativ 82% din europeni susțin tratamentul egal în fața legii și dreptului fiecărei persoane la un proces echitabil în fața unei instanțe independente, iar 12% nu sunt de acord sau dezaprobă acest lucru,

Ponderea cea mai redusă a celor convinși de necesitatea acestor principii este înregistrată în România, unde numai 65% sunt de acord cu importanța egalității în fața legii.

Urmează Italia (70%), Polonia (73%) și Lituania (75%), cu ponderi mai mici.

La celălalt pol se situează respondenții din Danemarca și Țările de Jos (ambele cu 94%), Suedia și Grecia (ambele cu 92%), precum și Estonia, Spania și Letonia (toate cu 90%).

De asemenea, peste 82% din europeni sunt de acord cu faptul că judecătorii ar trebui să fie independenți și liberi de influența altora, în timp ce media din România este similară celei adepților egalității în fața legii – 65%

Un sprijin deosebit de ridicat pentru un sistem judiciar independent se regăsește în rândul respondenților din Țările de Jos (95%), Grecia (93%), Letonia și Suedia (ambele 92%), Estonia (91%), Danemarca (90%), Germania (89%), Spania, Cipru și Ungaria (toate 88%).

În doar cinci state procentul se situează sub 70% – Luxemburg, Polonia, Lituania, Italia și România.

Doar 62% din români sunt de acord că cei mai vulnerabili cetățeni trebuie sprijiniți de stat

Românii se mai remarcă printr-o poziționare bizară și în ceea ce privește atitudinea față de așa-numiții asistați sociali: în timp ce 76% din europeni sunt de acord că cei mai vulnerabili cetățeni ar trebui sprijiniți de guverne, media României, unul dintre statele cu cei mai mulți săraci, este de 62, ceea ce o plasează pe locul doi, după Polonia (cu 66% din respondenți).

Respondenții din Grecia (90%), Portugalia (89%), Spania și Cipru (ambele 87%), Danemarca (85%), Țările de Jos și Letonia (ambele 83%) arată un sprijin relativ mai mare pentru asistența cetățenilor vulnerabili.

***


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: