miercuri

8 decembrie, 2021

Interviu Daniel David / Ne aflăm într-o fază a Renașterii, poate diferită de Renașterea clasică – în care trebuie revalorizată componenta umanistă a societății

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 iunie, 2021

”Valorizarea «umanului/omenescului», prin centrarea noilor dezvoltări tehnologice și paradigme socioeconomice pe nevoile/interesele/valorile persoanei – noua Renaștere, noul umanism; acest lucru nu înseamnă că dezvoltările tehnologice/socioeconomice nu pot schimba și chiar reconceptualiza dramatic nevoile/interesele/valorile actuale, dar acest lucru trebuie făcut prin decizii raționale și echitabile, în baza liberului arbitru.”

E manifestul unui proiect pregătit de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Textul de mai jos e o colecție de fragmente din interviul apărut în revista exclusiv print CRONICILE, Nº 90 (sumarul numărului actual AICI).

***

CRONICILE:
Un proiect surprinzător la Babeș-Bolyai:Valorizarea «umanului/omenescului» prin centrarea noilor dezvoltări tehnologice și paradigme socioeconomice pe nevoile/interesele/valorile persoanei”. În ce constă proiectul, de fapt?


Daniel David:
E un proiect mai general, în care noi încercăm să revalorizăm abordarea umanistă a lucrurilor, a societății. Prin abordarea umanistă nu înțelegem nici umanismul ateu, nici partide și platforme politice umaniste sau alte lucruri de acest gen. Vorbim de umanismul așa cum a fost el definit în perioada Renașterii. Sigur, acea Renaștere cu influențe din zona Greciei Antice, chiar a Evului Mediu – dar cu un umanism localizat din perspectiva valorilor acolo, în Renaștere.

Acest proiect are trei componente în universitatea noastră.

Eu cred că ne aflăm într-o fază a Renașterii, e clar, civilizația umană trece într-o altă paradigmă. Cred că și următoarea revoluție industrială, ca urmare a pandemiei, o să vină mult mai repede. Ne așteptam ca faza în care suntem să mai dureze 10-15 ani, dar cred că deja am grăbit-o.

Proiectul nostru privind umanismul înseamnă trei lucruri:


Sigur, cel mai simplu – pe mine mă interesează în acest moment să susțin disciplinele umaniste. Asta înseamnă filozofie, istorie, ce înseamnă teologiile ș.a.m.d. De ce? Fiindcă sunt vitregite și marginalizate în acest moment în toate programele de finanțare și educaționale.
Or, ce stat european, să zicem, își permite să nu aibă programe în care să pregătești oameni care studiază limba greacă sau limba latină? Acolo nu o să ai niciodată 30 de studenți într-un an, sigur că o să ai 2-3.

Dar trebuie valorizată componenta umanistă în pregătirea academică, chiar dacă costă economic.

CRONICILE:
În 1869, la Harvard examenul de admitere a studenților conținea 8 sau 9 subiecte, din care două erau în limbile greacă veche și latină, iar subiectul de istorie trata Grecia în timpul lui Pericle, de exemplu.

Daniel David:
Acesta este al doilea sens al proiectului UBB. Pe mine mă interesează ca absolvenții de la UBB să fie nu doar buni specialiști, vreau să fie buni specialiști și buni cetățeni. Ca să fie buni cetățeni, trebuie să înțeleagă paradigmele în care se desfășoară lumea noastră, că întotdeauna sunt niște funcții tacite dincolo de teoriile pe care le vezi punctual în fiecare domeniu profesional. Indiferent că ești fizician, chimist, tu trebuie să ai și aceste pre-rechizite intelectuale care îți permit să vezi lumea altfel, nu doar profesional.

Vom propune cursuri transversale, care vor putea fi accesate de studenții noștri de la orice specializare când doresc ei, la licență, master sau doctorat.

(…………………………………………………….)

CRONICILE:
Cum se pot împăca toate acestea cu epoca supertehnologică în care tocmai intrăm?

Daniel David:
Aceasta e cea de-a treia semnificație a proiectului nostru privind noul umanism și noua Renaștere.

Noile tehnologii sunt la limita de a ne schimba specia – dacă ne uităm și spre dezvoltarea tehnologiilor în genetică. Or, ele trebuie să fie filtrate prin valorile și interesele noastre. Cum poți face lucrul ăsta? Implicând oamenii, aflați în cunoștință de cauză, în anumite decizii care se iau. Să nu ne trezim pur și simplu că ne impune cineva anumite decizii sau o anumită tehnologie.

În același timp, recunoscând că trebuie să fie filtrate de valorile noastre, trebuie să adăugăm imediat că e foarte posibil ca noile tehnologii să ne schimbe valorile de acum, să ne schimbe nevoile pe care le avem și interesele pe care le avem, și recunoscând și că interesele pe care le avem noi doi acum, în urmă cu 50 de ani, nu erau interese respectate sau acceptate de cei din vremea respectivă.

CRONICILE:
Puteți să ne dați niște exemple?

Daniel David:
Da, de pildă există riscuri și avantaje aduse de o tehnologie sau alta și trebuie să fie opțiunea mea, că vreau să iau tehnologia respectivă. Vreau să îmi augmentez văzul, de exemplu, sau vreau un implant care să-mi dezvolte memoria de lucru sau să spun mulțumesc, de exemplu – și trebuie să pot să spun și nu. Dar dacă nu am această educare și nu sunt atent când dezvolt noile tehnologii, întotdeauna să am stakeholderi și implicați.

Uite, de exemplu, în UE lucrurile încep să funcționeze bine. Aproape pe orice grant major când ești pe domeniul biomedical, biotechnology, nanoștiințe și altele în zona asta de tehnologie, trebuie să ai implicați întotdeauna și beneficiarii. Și ei să vină cu feedback, cu informații, cu bariere, cu scepticismul care există și până la urmă tehnologia ta trebuie să țină cont de lucrul ăsta. Deci începe să se întâmple în anumite țări civilizate care au făcut deja pasul ăsta înaintea noastră. Ideea e ca absolut orice alegi, să o poți face în mod critic și gândindu-te și ce interes are componenta umană pe care tu o reprezinți.

(……………………………………………………..)

CRONICILE:
Avem și genul de abordare și acceptare necritică a tehnologiei – care oricum vine cu presiunea ei peste noi: pur și simplu sunt niște condiționări. Nu creează unor oameni conștienți de ce înseamnă asta și un sentiment de vulnerabilitate?

Daniel David:
Ba da. Și tocmai despre asta vorbim ca sens al proiectului nostru. Componenta umanistă în asta și constă – decizia finală să nu fie una forțată, ci să fie a omului, a individului, să nu fie ceva ce năvălește peste tine și nu ai de ales. Ci să fie mereu filtrat de tine și să poți lua această decizie într-o manieră liberă. Or, asta înseamnă să fii în cunoștință de cauză – asta e componenta umanistă pe care vrem să o promovăm.

(Citiți și:”Inteligența artificială față cu democrația – sau despre Iluminismul 2.0 și reinventarea societății occidentale. Interviu cu Braden Allenby, profesor de inginerie și etică la Arizona State University”)

Ideea este că avantajele spectaculoase pe care ți le poate da tehnologia să fie fructificate tocmai în ideea de acces la genul ăsta de umanism, de filozofie, dacă vreți – ceea ce înseamnă că nu trebuie să te temi, ci să fii în cunoștință de cauză.

(…………………………………………………)

Tehnologia în sine nu e bună sau rea. E bună sau rea în funcție de cum o folosești. Lucrurile sunt complicate, că se află la interacțiunea mai multor lucruri. Trebuie plecat, în schimb, de la un lucru: NU interdicțiilor.

Degeaba interzici accesul la, să zicem, anumite chestiuni de inginerie genetică, fiindcă ele se vor dezvolta într-o zonă neagră și nu ai cum să le blochezi. Tu poți spune „nu facem experimente pe…” – bun, nu le facem. Dar le fac alții într-o zonă neagră de care nici nu știm, iar când apar, ne mirăm de unde au apărut. Sau s-ar putea să apară într-o manieră pe care nu o mai putem controla.

Lucrurile astea trebuie aduse în lumină și făcute în lumină. Și manipulările genetice, și nu știu ce proiecte spectaculoase de inteligență artificială. În lumină, cu un control etic, asumat voluntar de comunitate. Și putem fi de acord toți că nu treci linia asta în generația noastră, că o să vină altă generație și schimbă standardele și atunci e OK.

(……………………………………………….)

CRONICILE:
Renașterea trecută, Renașterea actuală. Ce aveți de gând, concret să faceți cu, să-i spunem așa, „falangă umanistă” în UBB?

Daniel David:
Lucrurile sunt simple. Deocamdată, vom transforma manifestul într-un document detaliat. În interiorul UBB, vom aplica cu siguranță următoarele lucruri: vom susține disciplinele umaniste și programele din zona umanistă chiar dacă nu sunt viabile financiar, ne asumăm costul efectiv din alte programe, din alte resurse.

(………………………………………………..)

Nu e nicio problemă că ai o cercetare pe roboți, să ai și o componentă de etică, și o componentă de sociologie care să studieze interacțiunea cu oamenii și cum or să perceapă lucrurile respective.

Iar dincolo de UBB vom încerca să generăm un interes și o susținere de la nivel național. Adică am vrea o finanțare mai bună pentru disciplinele umaniste, pentru programe de greacă, de latină. Imaginați-vă că UBB-ul – cred că trei suntem, noi, UB-ul și poate „Cuza” mai are la Iași – ar spune că programele astea de latină și de greacă sunt deficitare. Plătim o droaie de bani la profesor și suntem în deficit, să le închidem. Le închidem și noi, că latina și greaca în astea trei mai sunt. Ce facem peste 10 sau 20 de ani?

Nu poți face cultura țării numai cu ingineri. O faci de obicei cu umaniști. Dacă ne gândim la cei care au format România, care au generat cultura națională, ăia sunt absolvenți de la București, de la Cuza și de la Babeș-Bolyai, de la Universitatea din Cluj care a fost cândva. Ăștia au fost marii intelectuali care au dezvoltat țara.

(…………………………………………….)

***

Interviul integral poate fi citit în numărul 90 al revistei exclusiv print CRONICILE.  Sumarul numărului actual AICI. 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

(Citiți și:”Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute”)

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr