fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Interviu Daniel David / Ne aflăm într-o fază a Renașterii, poate diferită de Renașterea clasică – în care trebuie revalorizată componenta umanistă a societății

de Cristian Grosu , 21.6.2021

”Valorizarea «umanului/omenescului», prin centrarea noilor dezvoltări tehnologice și paradigme socioeconomice pe nevoile/interesele/valorile persoanei – noua Renaștere, noul umanism; acest lucru nu înseamnă că dezvoltările tehnologice/socioeconomice nu pot schimba și chiar reconceptualiza dramatic nevoile/interesele/valorile actuale, dar acest lucru trebuie făcut prin decizii raționale și echitabile, în baza liberului arbitru.”

E manifestul unui proiect pregătit de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Textul de mai jos e o colecție de fragmente din interviul apărut în revista exclusiv print CRONICILE, Nº 90 (sumarul numărului actual AICI).

***

CRONICILE:
Un proiect surprinzător la Babeș-Bolyai:Valorizarea «umanului/omenescului» prin centrarea noilor dezvoltări tehnologice și paradigme socioeconomice pe nevoile/interesele/valorile persoanei”. În ce constă proiectul, de fapt?

Daniel David:
E un proiect mai general, în care noi încercăm să revalorizăm abordarea umanistă a lucrurilor, a societății. Prin abordarea umanistă nu înțelegem nici umanismul ateu, nici partide și platforme politice umaniste sau alte lucruri de acest gen. Vorbim de umanismul așa cum a fost el definit în perioada Renașterii. Sigur, acea Renaștere cu influențe din zona Greciei Antice, chiar a Evului Mediu – dar cu un umanism localizat din perspectiva valorilor acolo, în Renaștere.

Acest proiect are trei componente în universitatea noastră.

Eu cred că ne aflăm într-o fază a Renașterii, e clar, civilizația umană trece într-o altă paradigmă. Cred că și următoarea revoluție industrială, ca urmare a pandemiei, o să vină mult mai repede. Ne așteptam ca faza în care suntem să mai dureze 10-15 ani, dar cred că deja am grăbit-o.

Proiectul nostru privind umanismul înseamnă trei lucruri:

Sigur, cel mai simplu – pe mine mă interesează în acest moment să susțin disciplinele umaniste. Asta înseamnă filozofie, istorie, ce înseamnă teologiile ș.a.m.d. De ce? Fiindcă sunt vitregite și marginalizate în acest moment în toate programele de finanțare și educaționale.
Or, ce stat european, să zicem, își permite să nu aibă programe în care să pregătești oameni care studiază limba greacă sau limba latină? Acolo nu o să ai niciodată 30 de studenți într-un an, sigur că o să ai 2-3.

Dar trebuie valorizată componenta umanistă în pregătirea academică, chiar dacă costă economic.

CRONICILE:
În 1869, la Harvard examenul de admitere a studenților conținea 8 sau 9 subiecte, din care două erau în limbile greacă veche și latină, iar subiectul de istorie trata Grecia în timpul lui Pericle, de exemplu.

Daniel David:
Acesta este al doilea sens al proiectului UBB. Pe mine mă interesează ca absolvenții de la UBB să fie nu doar buni specialiști, vreau să fie buni specialiști și buni cetățeni. Ca să fie buni cetățeni, trebuie să înțeleagă paradigmele în care se desfășoară lumea noastră, că întotdeauna sunt niște funcții tacite dincolo de teoriile pe care le vezi punctual în fiecare domeniu profesional. Indiferent că ești fizician, chimist, tu trebuie să ai și aceste pre-rechizite intelectuale care îți permit să vezi lumea altfel, nu doar profesional.

Vom propune cursuri transversale, care vor putea fi accesate de studenții noștri de la orice specializare când doresc ei, la licență, master sau doctorat.

(…………………………………………………….)

CRONICILE:
Cum se pot împăca toate acestea cu epoca supertehnologică în care tocmai intrăm?

Daniel David:
Aceasta e cea de-a treia semnificație a proiectului nostru privind noul umanism și noua Renaștere.

Noile tehnologii sunt la limita de a ne schimba specia – dacă ne uităm și spre dezvoltarea tehnologiilor în genetică. Or, ele trebuie să fie filtrate prin valorile și interesele noastre. Cum poți face lucrul ăsta? Implicând oamenii, aflați în cunoștință de cauză, în anumite decizii care se iau. Să nu ne trezim pur și simplu că ne impune cineva anumite decizii sau o anumită tehnologie.

În același timp, recunoscând că trebuie să fie filtrate de valorile noastre, trebuie să adăugăm imediat că e foarte posibil ca noile tehnologii să ne schimbe valorile de acum, să ne schimbe nevoile pe care le avem și interesele pe care le avem, și recunoscând și că interesele pe care le avem noi doi acum, în urmă cu 50 de ani, nu erau interese respectate sau acceptate de cei din vremea respectivă.

CRONICILE:
Puteți să ne dați niște exemple?

Daniel David:
Da, de pildă există riscuri și avantaje aduse de o tehnologie sau alta și trebuie să fie opțiunea mea, că vreau să iau tehnologia respectivă. Vreau să îmi augmentez văzul, de exemplu, sau vreau un implant care să-mi dezvolte memoria de lucru sau să spun mulțumesc, de exemplu – și trebuie să pot să spun și nu. Dar dacă nu am această educare și nu sunt atent când dezvolt noile tehnologii, întotdeauna să am stakeholderi și implicați.

Uite, de exemplu, în UE lucrurile încep să funcționeze bine. Aproape pe orice grant major când ești pe domeniul biomedical, biotechnology, nanoștiințe și altele în zona asta de tehnologie, trebuie să ai implicați întotdeauna și beneficiarii. Și ei să vină cu feedback, cu informații, cu bariere, cu scepticismul care există și până la urmă tehnologia ta trebuie să țină cont de lucrul ăsta. Deci începe să se întâmple în anumite țări civilizate care au făcut deja pasul ăsta înaintea noastră. Ideea e ca absolut orice alegi, să o poți face în mod critic și gândindu-te și ce interes are componenta umană pe care tu o reprezinți.

(……………………………………………………..)

CRONICILE:
Avem și genul de abordare și acceptare necritică a tehnologiei – care oricum vine cu presiunea ei peste noi: pur și simplu sunt niște condiționări. Nu creează unor oameni conștienți de ce înseamnă asta și un sentiment de vulnerabilitate?

Daniel David:
Ba da. Și tocmai despre asta vorbim ca sens al proiectului nostru. Componenta umanistă în asta și constă – decizia finală să nu fie una forțată, ci să fie a omului, a individului, să nu fie ceva ce năvălește peste tine și nu ai de ales. Ci să fie mereu filtrat de tine și să poți lua această decizie într-o manieră liberă. Or, asta înseamnă să fii în cunoștință de cauză – asta e componenta umanistă pe care vrem să o promovăm.

(Citiți și:”Inteligența artificială față cu democrația – sau despre Iluminismul 2.0 și reinventarea societății occidentale. Interviu cu Braden Allenby, profesor de inginerie și etică la Arizona State University”)

Ideea este că avantajele spectaculoase pe care ți le poate da tehnologia să fie fructificate tocmai în ideea de acces la genul ăsta de umanism, de filozofie, dacă vreți – ceea ce înseamnă că nu trebuie să te temi, ci să fii în cunoștință de cauză.

(…………………………………………………)

Tehnologia în sine nu e bună sau rea. E bună sau rea în funcție de cum o folosești. Lucrurile sunt complicate, că se află la interacțiunea mai multor lucruri. Trebuie plecat, în schimb, de la un lucru: NU interdicțiilor.

Degeaba interzici accesul la, să zicem, anumite chestiuni de inginerie genetică, fiindcă ele se vor dezvolta într-o zonă neagră și nu ai cum să le blochezi. Tu poți spune „nu facem experimente pe…” – bun, nu le facem. Dar le fac alții într-o zonă neagră de care nici nu știm, iar când apar, ne mirăm de unde au apărut. Sau s-ar putea să apară într-o manieră pe care nu o mai putem controla.

Lucrurile astea trebuie aduse în lumină și făcute în lumină. Și manipulările genetice, și nu știu ce proiecte spectaculoase de inteligență artificială. În lumină, cu un control etic, asumat voluntar de comunitate. Și putem fi de acord toți că nu treci linia asta în generația noastră, că o să vină altă generație și schimbă standardele și atunci e OK.

(……………………………………………….)

CRONICILE:
Renașterea trecută, Renașterea actuală. Ce aveți de gând, concret să faceți cu, să-i spunem așa, „falangă umanistă” în UBB?

Daniel David:
Lucrurile sunt simple. Deocamdată, vom transforma manifestul într-un document detaliat. În interiorul UBB, vom aplica cu siguranță următoarele lucruri: vom susține disciplinele umaniste și programele din zona umanistă chiar dacă nu sunt viabile financiar, ne asumăm costul efectiv din alte programe, din alte resurse.

(………………………………………………..)

Nu e nicio problemă că ai o cercetare pe roboți, să ai și o componentă de etică, și o componentă de sociologie care să studieze interacțiunea cu oamenii și cum or să perceapă lucrurile respective.

Iar dincolo de UBB vom încerca să generăm un interes și o susținere de la nivel național. Adică am vrea o finanțare mai bună pentru disciplinele umaniste, pentru programe de greacă, de latină. Imaginați-vă că UBB-ul – cred că trei suntem, noi, UB-ul și poate „Cuza” mai are la Iași – ar spune că programele astea de latină și de greacă sunt deficitare. Plătim o droaie de bani la profesor și suntem în deficit, să le închidem. Le închidem și noi, că latina și greaca în astea trei mai sunt. Ce facem peste 10 sau 20 de ani?

Nu poți face cultura țării numai cu ingineri. O faci de obicei cu umaniști. Dacă ne gândim la cei care au format România, care au generat cultura națională, ăia sunt absolvenți de la București, de la Cuza și de la Babeș-Bolyai, de la Universitatea din Cluj care a fost cândva. Ăștia au fost marii intelectuali care au dezvoltat țara.

(…………………………………………….)

***

Interviul integral poate fi citit în numărul 90 al revistei exclusiv print CRONICILE.  Sumarul numărului actual AICI. 

***

(Citiți și:”Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute”)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.6.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult