Guvernele statelor UE vor vota în decembrie dacă vor acorda sau nu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, după mai bine de zece ani de amânare, anunță Euractiv.
În 2011, subiectul a fost votat în Consiliu, dar aderarea a fost blocată de guvernele olandez și finlandez. Aderarea la spațiul de călătorie fără pașapoarte Schengen necesită unanimitate de voturi, iar în luna decembrie se va supune din nou la vot această chestiune.
„Președinția cehă se angajează să facă progrese pentru a permite Bulgariei și României să facă parte pe deplin din spațiul Schengen”, a declarat ministrul ceh pentru afaceri europene, Mikuláš Bek, în timpul unei dezbateri pe această temă în Parlamentul European, miercuri.
„În acest sens, ne angajăm cu statele membre să pregătim terenul pentru o discuție de fond privind ridicarea controalelor la frontierele interne cu Bulgaria și România. În efortul nostru de a asigura unanimitatea necesară în cadrul Consiliului, președinția a facilitat vizitele de experți în Bulgaria și România de săptămâna viitoare, așa cum a efectuat Comisia”, a declarat ministrul.
O majoritate clară a deputaților europeni sprijină ridicarea controalelor la frontierele celor două țări și vor vota o rezoluție pe această temă în sesiunea plenară din 17-20 octombrie. Rezoluția are doar semnificație politică, decizia de extindere Schengen fiind de competența Consiliului.
Schengen, între teorie și practică
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Deocamdată, România și Bulgaria sunt integrate doar în Sistemul de Informații Schengen.
În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile tehnice necesare pentru aderarea lor, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere.
Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut în repetate rânduri Consiliului să aprobe extinderea Schengen cu România și Bulgaria.
În ultimii 11 ani însă, o serie de state membre au blocat extinderea Schengen cu România și Bulgaria din alte motive decât cele tehnice.
Chiar în ianuarie 2022, Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la București, afirma că România nu poate spera să fie primită în Spațiul Schengen dacă nu respectă decizia CJUE care statuează supremația dreptului european asupra celui național.
Poziția a apărut după ce CCR a refuzat, în două rânduri în anul care a trecut, să accepte acest principiu.
În trecut, lipsa de eficiență în combaterea corupției și derapajele în Justiție – în special din perioada guvernărilor PSD girate de Liviu Dragnea – au constituit motive pentru care României i-a fost refuzată aderarea la Schengen.
Problemele persistă chiar și acum: Guvernul a modificat legile justiției și Parlamentul discută în acest moment proiectele de lege fără ca acestea să adreseze toate observațiile primite de România de la Bruxelles și fără ca instituțiile româneaști să aștepte avizul Comisiei de la Veneția.
***
Urmărește-ne pe Google News
