Ramona Chiriac (foto), şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, afirmă că România nu poate spera să fie primită în Spațiul Schengen dacă nu respectă decizia CJUE care statuează supremația dreptului european asupra celui național.
Poziția apare după ce CCR a refuzat, în două rânduri în anul care a trecut, să accepte acest principiu.
Cu acest set de opinii formulate de CCR, România pare să calce cumva pe urmele Poloniei, stat aflat în conflict deschis cu UE pe chestiuni legate de supremația legislației europene și stat de drept.
Într-un interviu acordat News.ro la 15 ani de la aderarea României la UE, Ramona Chiriac a vorbit, luni, despre fondurile europene absorbite de România în acest interval, despre impactul PNRR, dar şi despre decizia CJUE privind supremaţia dreptului european în faţa celui naţional.
În legătură cu acest ultim subiect, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România a explicat că supremaţia dreptului european impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a Curții Constituționale care e contrară dreptului european.
”România a fost un stat foarte constructiv în dialogul cu UE pe tema noului mecanism de raportare pe tema statului de drept. Recenta decizie a Curţii de Justiţie reafirmă un principiu asupra căruia noi ne-am exprimat constant clar şi neechivoc: supremaţia dreptului european asupra celui naţional, principiu fundamental, fără de care nu poate funcţiona UE, asumat de orice stat membru la data integrării europene. (…) România este singurul stat membru aflat sub lupa a două Mecanisme care vizează statul de drept: Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept. Ambele prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european, iar decizia recentă a CJUE trebuie aplicată imediat de toate instanţele naţionale”, a declarat Ramona Chiriac.
Întrebată dacă, fără a respecta această decizie a CJUE, România mai poate spera la aderarea la Schengen, Ramona Chiriac a răspuns: ”Nu. Aşa cum spuneam, supremaţia dreptului european e un principiu fundamental”.
Deciziile CJUE și reacțiile CCR
„Supremația dreptului Uniunii impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept”, a menționat CJUE într-o decizie pronunțată la data de 21 decembrie 2021.
Decizia – pronunțată cu referire la trei dosare soluționate în România cu condamnări la Înalta Curte de Casație și Justiție, condamnări anulate ulterior după o intervenție a CCR – are putere de precedent pentru toate cazurile în care curțile constituționale naționale neagă supremația dreptului UE.
(Citiți și: CJUE: „Judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată” orice decizie CCR contrară dreptului european”)
CCR a transmis pe 24 decembrie poziția sa vizavi dedecijia CJUE, transmițând că judecăorii naționali vor putea ignora decizii ale CCR dacă acestea contravin dreptului UE abia după ce actuala Constituție a țării va fi modificată în acest sens.
”Concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare.
În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, a transmis Curtea Constituțională a României.
Este a doua oară când CCR ignoră o decizie a CJUE, precedentul fiind înregistrat în iunie 2021, când Curtea Europeană a decis că MCV are caracter obligatoriu pentru România, iar desființarea SIIJ este de competența autorităților naționale.
(Citiți și: CCR încearcă să explice de ce dreptul european nu primează în fața Constituției”)
La acea dată, curtea europeană era informată că:
”Dreptul european nu primează față de legea fundamentală a României, Constituția, ci doar față de legislația internă infraconstituțională, adică doar față de legile interne mai prejos de Constituție, precizează cei șapte judecători CCR în motivarea deciziei ce interzice desființarea Secției speciale de către instanțele naționale.
De asemenea, mai spune CCR, prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, care este prevăzută și în Constituție, nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale”.
Un răspuns
Noi ne-am cam saturat de cand asteptam sa intram in Schengen asa ca mesajul Romaniei ar trebui sa fie clar
Daca nu intram in Schengen nu mai respectam nimic si ne alaturam Poloniei si Ungariei pentru ca populatia noastra s-a cam saturat de alte si alte conditii…
Cred ca guvernantii nostrii ar trebui sa dea atentie faptului ca o mare parte dintre romani doresc sa iasa din UE pana nu este prea tarziu…Nu mai este cazul sa fie ghiocei…timpul a expirat, din pacate ai nostrii dorm.