Una dintre cauzele creditării reduse a companiilor constă în faptul că băncile nu înțeleg mai bine afacerile firmelor care cer credite, potrivit lui Eugen Rădulescu, directorul direcției de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).
Adeseori, băncile își limitează analiza de credit doar la mărimea colateralului cu care compania poate garanta rambursarea creditului, potrivit oficialului BNR.
O analiză a BNR relevă faptul că, pe parcursul timpului, au fost mai bune performanţele unora dintre companiile cărora băncile le-au refuzat creditarea, decât cele ale companiilor creditate.
Analiza a fost invocată de directorul de stabilitate financiară din BNR, cu ocazia unei dezbateri organizate, joi, de banca centrală.
„Instruirea personalului băncilor trebuie să ducă la o bună cunoaștere a companiilor care cer credite. Să înțeleagă planurile de afaceri și istoricul companiilor. Acum băncile se uită doar la colateral și la niște indicatori, dar ar trebui să știe bine ce se întâmplă acolo, ce fac acolo oamenii și cum fac profit”, a declarat Eugen Rădulescu, pentru cursdeguvernare.ro.
Circa 10.000 de companii ar putea obţine credite, dar nu le iau, fie pentru că li se impun condiţii prea drastice (inclusiv colateralele), fie că află de această practică bancară şi nici nu mai încearcă să le ceară, potrivit oficialului citat.
„Sigur că băncile nu pot credita companii cu capital propriu negativ, dar trebuie şi să ridice calificarea personalului lor, atâta vreme cât companii cu performanţe bune de ani buni nu reuşesc să ia credite”, a mai spus Eugen Rădulescu.
Oficialul BNR a prezentat date potrivit cărora creditele erau de doar 27% din PIB, în septembrie anul trecut, mult sub raportul Ungariei (35%) şi departe de media europeană, de 96%. Creditele pentru companii este de doar 12% din PIB, în România.
Cât despre proporţia creditelor pentru investiţii, de doar 4% din PIB, aceasta arată „că avem un foarte lung drum de parcurs”, constată Eugen Rădulescu.
