Estonia cere NATO să renunțe la actuala filosofie legată de prezența în Europa de Est și să construiască o forță permanentă în regiune capabilă să reziste unei ofensive rusești.
Înainte de summitul NATO de joi, Jonatan Vseviov (foto), secretarul al Ministerului de Externe eston, a declarat că Europa și Alianța Nord-Atlantică nu s-ar putea întoarce niciodată în lumea pe care o cunoștea înainte de invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie.
„Vom fi într-un mediu de securitate complet nou. Va fi o nouă Ucraina. Va fi o nouă Rusia. Va fi o nouă Europă. Nu ne putem întoarce înainte de 23 februarie”, a declarat Vseviov pentru The Guardian într-un interviu acordat la Washington.
Peste 20.000 de trupe NATO, majoritatea covârșitoare dintre ele forțe americane, au fost dislocate în statele baltice, Polonia și restul Europei de Est în urma invaziei din Ucraina.
Anterior, existaseră doar câteva mii de militari ai alianței în regiune. Trupele erau menite să servească drept ”barieră de alarmă”. În cazul unui ipotetic atac al Rusiei în estul Europei trupele Alianței ar fi fost clar depășite, dar prezența soldaților americani și vest-europeni avea scopul de a avertiza Moscova că NATO va trimite imediat întăriri.
Fost ambasador al Estoniei la Washington, Jonatan Vseviov susține că Kremlin a calculat atât de greșit în Ucraina – cu privire la propria sa forță militară, capacitatea și determinarea ucrainene și hotărârea vestică – încât nu mai poate fi de la sine înțeles că Moscova percepe corect mesajele NATO.
„Această abordare clasică presupune că cel vizat de semnale, adică Rusia, înțelege clar că în spatele graniței există, și sunt gata să reacționeze, forțe puternice. Asta nu prea pare să funcționeze, deci trebuie să construim acum o postură de descurajare NATO, securitatea europeană în general, pe termen lung, bazată nu pe semnale, ci pe prezență directă”, spune Jonatan Vseviov.
Oficialul estonian afirmă că militari sunt cei care trebuie să decidă câte trupe și câte echipamente sunt necesare, analizând situațiile din fiecare stat de graniță. Forța NATO nu trebuie neapărat să fie atât de mare pentru a împiedica Rusia să obțină câștiguri teritoriale, ci suficientă pentru a rezista unui asalt.
„Trebuie să fim mai puțin dependenți de întăriri și trebuie să avem mai multe forțe defensive în statele estice, din prima zi. Cred că va exista un consens politic larg în NATO cu privire la necesitatea de a trece la acest nivel, iar detaliile exacte sunt în curs de elaborare”, afirmă oficialul estonian.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Jake Sullivan, a confirmat că schimbări pe termen lung ale poziției NATO în Europa vor fi discutate în această săptămână.
„În acest moment, secretarul apărării și comandantul suprem aliat din Europa cred că avem o poziție eficientă astăzi, pentru ceea ce este necesar astăzi. Întrebarea esențială: care este postura forței pe termen lung, nu doar pentru această situație, această urgență, această invazie? Este ceva ce președintele Biden va discuta cu aliații săi la summitul NATO de joi”, a anunțat Jake Sullivan.
De la sfârșitul războiului rece, capacitatea NATO de a muta armatele de la vest la est a scăzut, afirmă contraamiralul în retragere Mark Montgomery, fost director adjunct pentru planuri, politică și strategie la US European Command.
Infrastructura critică pentru transfer militar a început să fie reconstruită recent. „Cred că planul baltic, care încearcă să integreze Statele Unite mai departe, mai mult, cu seturi din ce în ce mai mari de unități militare este jocul potrivit. Pentru că vrei ca SUA să fie prezentă în teren din prima zi a unei potențiale agresiuni”, a spus Mark Montgomery, acum membru senior la thinktank Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.
