Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze de date au prețuri de zeci de mii de dolari) și nici nu garantează că va filtra 100% eventualele fraude – spun decidenții Universității.
Măsura este posibilă după ce fostul ministru Mircea Dumitru a semnat în urmă cu 3 săptămâni un ordin ce stabilește că diploma de licenţă se poate obţine după una sau două probe, la alegerea facultăţilor (cu aprobarea Senatului).
La Facultatea de Drept din București au avut loc discuții cu studenții și profesorii și s-a decis renunțarea la lucrare. Doar trei profesori au votat împotriva măsurii, considerând importantă rațiunea pentru care existau acestea.
„Rațiunea lor este corectă și sunt de acord cu asta. Ele au rolul de a verifica la sfârșitul celor patru ani nu doar cunoștințele acumulate, ci și capacitatea absolvenților de a face o cercetare și de a sintetiza rezultate acestei activități într-o lucrare”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro profesorul Flavius Baias (foto), decanul Facultății de Drept de la UB.
Dar, explică el, achiziția softurilor pentru identificare plagiatelor și alimentarea bazelor de date costă prea mult și nici nu oferă garanția că va fi eliminat fenomenul.
Potrivit unui studiu comandat de Directoratul pentru educație și cultură din Comisia Europeană și publicat în 2014, 51% dintre studenții și profesorii români chestionați au admis că au plagiat, accidental sau intenționat.
Chiar dacă ar avea la dispoziție toate bazele de date din lume și softurile ar identifica toate încălcările normelor academice, nimeni nu ar avea garanția că autorul este absolventul și nu o altă persoană, care a fost plătită pentru acest lucru – sisține conducerea Facultății.
Industria lucrărilor de licență
Plagiatul și frauda intelectuală de toate felurile au pătruns în cultura academică atât de mult încât a născut și dezvoltat o adevărată industrie.
Pe internet există numeroade oferte, la anunțuri sau pe site-uri specializate, care oferă lucrări de licențe pentru toate domeniile și care vor trece cu succes prin orice soft antiplagiat: „lucrările de licenta livrate respectă întocmai standardele de control al calității și reglementările actuale în materia legislației privind drepturile de autor”, promite o astfel de platformă.
Va rămâne la o singură probă pentru licență – examenul grilă, care îi va ajuta pe tineri și ca pregătire pentru concursurile următoare – intrarea în magistratură sau Barou.
Contestatarii din afara instituției cred că va scădea calitatea absolvenților
Fostul ministru PSD al Educației Sorin Cîmpeanu, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, crede că măsura va avea ca efect o diminuare a calității absolvenților acestei facultăți. „Nu am cunoştinţe de vreo universitate în lume care să finalizeze studiile fără o lucrare de licenţă”, a declarat Cîmpeanu pentru Digi24.
Profesorul Flavius Baias explică însă că „secretul” succesului acestei facultății nu-l reprezintă sistemul de absolvire a studiilor, ci concursul de intrare și calitatea cursurilor.
Rata de abandon este de numai 3 – 5% pe parcursul celor 4 ani, iar la probele de final pică între 7 – cel mult 10% din cei care le susțin.
Pe de altă parte, această formă se practică și alte țări și, mai mult, a mai existat existat chiar și în România și chiar la Universitatea de Drept din București, în perioada 2008 – 20011.
Un Ordin similar celui emis acum de Mircea Dumitru a funcționat în acea perioadă, iar Facultatea de Dret din UB a profitat de el imediat. Rezultatele obținute de absolvenții săi la concursurile pentru intrarea în magistratură sau Barou arată că renunțarea la lucrarea de licență n-a avut impact atunci – au fost aceleași ca și în anii anteriori.
Ordinul din 2007 a fost anulat în 2011, după aprobarea Legii educației elaborate de Daniel Funeriu, la negocierile purtate atunci cerându-se reintroducerea a două probe, cu obligativitatea lucrării de licență.
Facultatea de Drept de la UB este cea mai bună din România, pe toate criteriile folosite în clasamentele internationale recunoscute – are cei mai mulți profesori de renume în domeniile lor, cele mai bune rezultate și cei mai mulți absolvenți cu start promițător în carieră și confirmări ulterioare.
Există și un alt criteriu, cel mai concret și obiectiv, pe care topurile internationale nu-l iau în calcul, însă: examenul la Institutul Național al Magistraturii.
Institutul realizează formarea initial a viitorilor magistrate – judecători și procurori, precum și formarea continua a acestora.
S-a înființat în 1992, iar din 1997 accesul în magistratură a fost condiționat de de absolvirea cursurilor INM.
Este considerat de aproape toată lumea cel mai greu examen din România, fără referire la concurență, ci la standarde. Nu lipsesc acuzațiile că unele dintre întrebările din grille sunt atât de confuze încât este nevoie și de puțin noroc.
Statistica INS arată că absolvenții Facultății de Drept din Universitatea București ocupă cele mai multe locuri scoase la concurs în fiecare an de INM și Barou – în 2016, 72 (adică 38,10%) din cele 189 de locuri de la INM au fost ocupate de absolvenți ai acestei instituții de învățământ superior.
Rata de succes în rândul candidaților de la această facultate a fost de peste 13%, depășită doar de cea a Universității Europene Drăgan din Lugoj (procentul acesteia este irelevant, deoarece este vorba de 5 candidați dintre absolvenții acesteia, și un reușit).
Pe locul 2 se află Universitatea Babeș – Bolyai, din Cluj, cu 31 de admiși (adică 16,40 din totalul lcourilor) și o rată de succes de 11,57%.
La UNBR, rata de succes a celor de la UB a fost de 51%.
Statistică rezultate concurs INM 2016:
Un răspuns
Nu-mi plac extremele. Sunt de acord ca MAJORITATEA, uneori calificata plagiaza. Daca lucrarea nu e imprumutata de la altii ci e facuta chiar de student din texte selectate ale unor oameni de stiinta din domeniu, raman totusi niste avantaje: 1. studentul cauta sa identifice cei mai buni autori si cele mai bune lucrari din domeniu si apoi sekecteaza ceea ce cred ei ca este pretios si se potriveste temei de diploma. Aceasta activitate creeaza deprinderi de studiu sistematic si garanteaza cunoasterea aprofundata a unui domeniu. Deci eliminarea cerintei de originalitate ar fi fost suficienta. 2. Nu poti sa ceri tuturor sa fie savanti dar poti pretinde tuturor sa aprofundeze un domeniu si sa faca din cartile citite o sinteza cat mai completa, relevanta si chiar originala prin aranjarea ideilor cunoscute intr-o lumina proprie. Suma acestor lucrari ar fi un manual exceptional pentru noua generatie.