fbpx

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Just Business

300 mil. euro alocate de România pentru a intra în revoluția europeană a microelectronicii: Banii sunt singura problemă?

Cercetarea și producția în domeniul microelectronicii au alocate prin PNRR 300 milioane euro, iar ministrul Cristian Ghinea anunța, cu câteva zile în urmă: ”Pariez că… Mai mult

18.07.2021

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

de Mariana Bechir 22.1.2017

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze de date au prețuri de zeci de mii de dolari) și nici nu garantează că va filtra 100% eventualele fraude – spun decidenții Universității.

Măsura este posibilă după ce fostul ministru Mircea Dumitru a semnat în urmă cu 3 săptămâni un ordin ce stabilește că diploma de licenţă se poate obţine după una sau două probe, la alegerea facultăţilor (cu aprobarea Senatului).

La Facultatea de Drept din București au avut loc discuții cu studenții și profesorii și s-a decis renunțarea la lucrare. Doar trei profesori au votat împotriva măsurii, considerând importantă rațiunea pentru care existau acestea.

“Rațiunea lor este corectă și sunt de acord cu asta. Ele au rolul de a verifica la sfârșitul celor patru ani nu doar cunoștințele acumulate, ci și capacitatea absolvenților de a face o cercetare și de a sintetiza rezultate acestei activități într-o lucrare”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro profesorul Flavius Baias (foto), decanul Facultății de Drept de la UB.

Dar, explică el, achiziția softurilor pentru identificare plagiatelor și alimentarea bazelor de date costă prea mult și nici nu oferă garanția că va fi eliminat fenomenul.

Potrivit unui studiu comandat de Directoratul pentru educație și cultură din Comisia Europeană și publicat în 2014, 51% dintre studenții și profesorii români chestionați au admis că au plagiat, accidental sau intenționat.

Chiar dacă ar avea la dispoziție toate bazele de date din lume și softurile ar identifica toate încălcările normelor academice, nimeni nu ar avea garanția că autorul este absolventul și nu o altă persoană, care a fost plătită pentru acest lucru – sisține conducerea Facultății.

Industria lucrărilor de licență

Plagiatul și frauda intelectuală de toate felurile au pătruns în cultura academică atât de mult încât a născut și dezvoltat o adevărată industrie.

Pe internet există numeroade oferte, la anunțuri sau pe site-uri specializate, care oferă lucrări de licențe pentru toate domeniile și care vor trece cu succes prin orice soft antiplagiat: “lucrările de licenta livrate respectă întocmai standardele de control al calității și reglementările actuale în materia legislației privind drepturile de autor”, promite o astfel de platformă.

Va rămâne la o singură probă pentru licență – examenul grilă, care îi va ajuta pe tineri și ca pregătire pentru concursurile următoare – intrarea în magistratură sau Barou.

Contestatarii din afara instituției cred că va scădea calitatea absolvenților

Fostul ministru PSD al Educației Sorin Cîmpeanu, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, crede că măsura va avea ca efect o diminuare a calității absolvenților acestei facultăți. „Nu am cunoştinţe de vreo universitate în lume care să finalizeze studiile fără o lucrare de licenţă”, a declarat Cîmpeanu pentru Digi24.

Profesorul Flavius Baias explică însă că “secretul” succesului acestei facultății nu-l reprezintă sistemul de absolvire a studiilor, ci concursul de intrare și calitatea cursurilor.

Rata de abandon este de numai 3 – 5% pe parcursul celor 4 ani, iar la probele de final pică între 7 – cel mult 10% din cei care le susțin.

Pe de altă parte, această formă se practică și alte țări și, mai mult, a mai existat existat chiar și în România și chiar la Universitatea de Drept din București, în perioada 2008 – 20011.

Un Ordin similar celui emis acum de Mircea Dumitru a funcționat în acea perioadă, iar Facultatea de Dret din UB a profitat de el imediat. Rezultatele obținute de absolvenții săi la concursurile pentru intrarea în magistratură sau Barou arată că renunțarea la lucrarea de licență n-a avut impact atunci – au fost aceleași ca și în anii anteriori.

Ordinul din 2007 a fost anulat în 2011, după aprobarea Legii educației elaborate de Daniel Funeriu, la negocierile purtate atunci cerându-se reintroducerea a două probe, cu obligativitatea lucrării de licență.

Facultatea de Drept de la UB este cea mai bună din România, pe toate criteriile folosite în clasamentele internationale recunoscute – are cei mai mulți profesori de renume în domeniile lor, cele mai bune rezultate și cei mai mulți absolvenți cu start promițător în carieră și confirmări ulterioare.

Există și un alt criteriu, cel mai concret și obiectiv, pe care topurile internationale nu-l iau în calcul, însă: examenul la Institutul Național al Magistraturii.

Institutul realizează formarea initial a viitorilor magistrate – judecători și procurori, precum și formarea continua a acestora.

S-a înființat în 1992, iar din 1997 accesul în magistratură a fost condiționat de de absolvirea cursurilor INM.

Este considerat de aproape toată lumea cel mai greu examen din România, fără referire la concurență, ci la standarde. Nu lipsesc acuzațiile că unele dintre întrebările din grille sunt atât de confuze încât este nevoie și de puțin noroc.

Statistica INS arată că absolvenții Facultății de Drept din Universitatea București ocupă cele mai multe locuri scoase la concurs în fiecare an de INM și Barou –  în 2016, 72 (adică 38,10%) din cele 189 de locuri de la INM au fost ocupate de absolvenți ai acestei instituții de învățământ superior.

Rata de succes în rândul candidaților de la această facultate a fost de peste 13%, depășită doar de cea a Universității Europene Drăgan din Lugoj (procentul acesteia este irelevant, deoarece este vorba de 5 candidați dintre absolvenții acesteia, și un reușit).

Pe locul 2 se află Universitatea Babeș – Bolyai, din Cluj, cu 31 de admiși (adică 16,40 din totalul lcourilor) și o rată de succes de 11,57%.

La UNBR, rata de succes a celor de la UB a fost de 51%.

Statistică rezultate concurs INM 2016:

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.1.2017

Un raspuns

  1. Un postac
    28.1.2017, 6:48 pm

    Nu-mi plac extremele. Sunt de acord ca MAJORITATEA, uneori calificata plagiaza. Daca lucrarea nu e imprumutata de la altii ci e facuta chiar de student din texte selectate ale unor oameni de stiinta din domeniu, raman totusi niste avantaje: 1. studentul cauta sa identifice cei mai buni autori si cele mai bune lucrari din domeniu si apoi sekecteaza ceea ce cred ei ca este pretios si se potriveste temei de diploma. Aceasta activitate creeaza deprinderi de studiu sistematic si garanteaza cunoasterea aprofundata a unui domeniu. Deci eliminarea cerintei de originalitate ar fi fost suficienta. 2. Nu poti sa ceri tuturor sa fie savanti dar poti pretinde tuturor sa aprofundeze un domeniu si sa faca din cartile citite o sinteza cat mai completa, relevanta si chiar originala prin aranjarea ideilor cunoscute intr-o lumina proprie. Suma acestor lucrari ar fi un manual exceptional pentru noua generatie.

Lăsați un comentariu


Stiri

Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan, exerciții militare comune la frontiera cu Afganistan

Iulian Soare

Unități militare din Rusia și din Uzbekistan au început marți exerciții militare lângă frontiera cu Afganistan, pe fondul temerilor că deteriorarea stării de securitate din… Mai mult

Stiri

Prețul electricității urcă până aproape de 1.000.000 de lei / kWh la bursă, sub tensiunea cererii din Ungaria

Adrian N Ionescu

Prețul electricității a bătut încă un record istoric din această vară, cotând la 981 de lei / MWh pe piața spot cu livrare joi (piața… Mai mult

Europa

Activistul bielorus Vitali Şişov a fost găsit spânzurat, într-un parc din Kiev

Iulian Soare

Poliția din Ucraina a anunțat marți că activistul din Belarus Vitali Şişov (foto) a fost găsit mort într-un parc din apropierea locuinței sale din Kiev,… Mai mult

Europa

Elveția / Poliția dispersează un protest al activiștilor climatici organizat în districtul financiar Zurich

Iulian Soare

Poliția elvețiană a îndepărtat luni dimineață activiști climatici care protestau în cartierul financiar din Zurich împotriva băncilor care finanțează tranzacții cu combustibili fosili. Zeci de… Mai mult

Stiri

Atleta bielorusă Kristina Timonovskaia a fost primită în Ambasada Poloniei din Tokyo, unde a primit viză umanitară

Razvan Diaconu

Kristina Timonovskaia, atleta bielorusă care a cerut duminică ajutorul autorităților japoneze după ce a fost rechemată în în țară înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de… Mai mult

Stiri

Cartea de identitate electronică – vor fi emise anul acesta 5.000 de bucăți, doar la Cluj Napoca

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a participat luni, la Cluj Napoca, la debutul procesului de  emitere a cărţii de identitate electronică, în cadrul unui proiect-pilot… Mai mult

Stiri

Topul lipsei de respect: În cât timp răspund la telefon distribuitorii de electricitate clienților lor

Adrian N Ionescu

Distribuitorii de electricitate, care au în administrare rețelele până la contoare, răspund cu întârzieri mari (sau deloc) la apelurile clienților, care (cel mai adesea), reclamă… Mai mult